Cutremur în zona Vrancea. Seismul a fost de mare adâncime

Un cutremur cu magnitudinea de 3.2 s-a produs luni, 5 iulie, la ora 21.27 (ora locală a României), în zona seismică Vrancea, orașul Buzău. Cutremurul a fost, din fericire, unul modest, produs la o adâncime de 148 de km, conform datelor publicate de INFP

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 67km E de Brașov, 87km NE de Ploiești, 105km S de Bacău, 126km V de Galați, 127km V de Brăila, 141km N de București, 155km NE de Pitești, 180km E de Sibiu, 187km SV de Iași, 205km N de Ruse.

Românii se tem de cutremur Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut în mai 2021 cu 3,89%, ajungând la aproximativ 1,81 milioane, comparativ cu 1,74 milioane de poliţe PAD active la 31 mai 2020, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea care emite acest tip de asigurări.

Patru cutremure într-o singură zi în Vrancea. Ce spune directorul INFP despre marele cutremur care va zgudui România
De la începutul verii, în România s-au produs 30 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,4 pe Richter.

Cel mai important cutremur din acest an a avut o magnitudine de 4,7 pe Richer şi a fost resimţit şi la Bucureşti. Seismul s-a produs în data de 26 mai.

Constantin Ionescu, director general la INFP, susținea că e normal să aibă loc la o distanță de doi ani câte un cutremur de 5 – 6 grade pe scara Richter. Numai că acestea au început să aibă loc la o distanță de opt-maxim un an.

„În ultima perioadă s-au produs cutremure în jurul magnitudinii de 3 sau și mai mici. E o activitate normală a zonei Vrancea, cam la 2 ani se produce un cutremur între 5 grade și 6 grade pe Richter. Practic, această activitate a zonei Vrancea se încadrează în activitatea normală pentru regiune.

Gheorghe Mărmureanu, prima reacţie după seismul din Marea Egee. Când va fi lovită România de MARELE CUTREMUR

Dacă s-ar produce un cutremur de 7 grade Richter în zona Vrancea la o adâncime de, să zicem, 100 de kilometri, sigur, sunt afectate blocurile care au mai trecut prin alte cutremure anterioare, cum sunt cele din 1990, 1986, 1977, care nu au fost consolidate. E posibil să fie afectate și alte clădiri care nu au fost afectate în urma cutremurului din 1977 și peste care au trecut 50 de ani. Cutremurele care produc pagube mari sunt cele peste 7,2”, spunea Constantin Ionescu, directorul general al INFP la acea vreme.

Ghid despre supravieţuirea în caz de cutremur

Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate şi Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic au lansat, miercuri, într-o conferinţă de presă, un ghid despre supravieţuirea în caz de cutremur.

„Ne dorim foarte mult ca acest ghid să fie un instrument, un pretext de a intra în amănunt şi a discuta despre măsurile şi lucrurile care chiar pot face diferenţa. Informaţia, conştientizarea ne abilitează pe fiecare dintre noi să facem alegeri responsabile în ceea ce priveşte reducerea riscului seismic şi ne face mai pregătiţi”, a declarat vicepreşedintele ARCEN, Alberto Groşeşcu, miercuri, la lansarea ghidului.

El a precizat că ghidul cuprinde o serie de măsuri recomandate înainte de cutremur, în timpul şi după seism, precum şi o hartă cu centrul vulnerabil al Capitalei.

„Este vorba de planul de întâlnire cu cei apropiaţi, pentru că, cel mai probabil, imediat după cutremur nu o să funcţioneze reţelele telefonice, măsuri de protecţie în interiorul locuinţei. (…) Trebuie să avem o trusă cu alimente şi cu strictul necesar, care să ne permită supravieţuirea în primele 72 de ore după cutremur, când lucrurile încep să revină cumva la normalitate. (…) Avem o hartă a centrului vulnerabil al Bucureştiului, am marcat pe hartă imobilele încadrate în clasa 1 de risc seismic, RS I şi RS II, imobilele în categoriile de urgenţă U1, U2, U3 şi am mai făcut încă un exerciţiu (…), e vorba despre arterele care s-ar putea bloca, străzile unde se află aceste imobile cu risc seismic. Se vede pe hartă că sunt destul de multe artere ce ar putea fi afectate”, a declarat Alberto Groşeşcu.

El a menţionat că ghidul include şi o sugestie de spaţii publice deschise pentru puncte de întâlnire după cutremur, dacă nu funcţionează reţeaua telefonică.

În opinia sa, ar fi foarte utilă simularea în caz de cutremur şi la scară mai mică, în cartiere.

„Credem că punctele de întâlnire pe care le-am mapat pe hartă pot fi evaluate împreună cu autorităţile şi credem că ar aduce multă plus valoare, inclusiv marcarea lor fizică”, a adăugat Alberto Groşeşcu.

Matei Sumbasacu, fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic, a opinat că este nevoie de zeci de ani pentru consolidarea clădirilor din Capitală.

„Dacă ne mişcăm bine, este nevoie de zeci de ani să consolidăm miile de clădiri care trebuie consolidate în Bucureşti. Când zic miile vorbesc undeva de 2.500 – 3.000, poate 4.000, nu ştim, pentru că sunt clădiri la care nimeni nu s-a uitat (…). Ce ştim este că avem peste 2.000 de clădiri cu acte în Bucureşti ce prezintă pericol de colaps la următorul cutremur mare”, a spus Matei Sumbasacu.