Cutremurul a avut loc la o adâncime de 71 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 34 km sud-est de Braşov, 53 km nord de Ploieşti, 103 km nord-est de Piteşti şi 111 km nord de Bucureşti.
În decursul lunii noiembrie, în România au avut loc nouă cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 3,6 pe scara Richter.
Cel mai important seism din acest an s-a produs pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti, anunţă INFP.
Pe teritoriul Romaniei, nivelul hazardului seismic este determinat de prezenta mai multor zone seismogene cu potential distructiv. Cea mai importanta, atat din punct de vedere al energiei seismice eliberate, cat si al ariei distrugerilor provocate, este sursa de cutremure majore de adancime intermediara (60 – 200 km), localizata la curbura Carpatilor Orientali – regiunea Vrancea.
Pe langa aceasta, exista cateva zone de cutremure superficiale (adancimi mai mici de 60 km), de importanta locala: zona Fagaras – Campulung, in partea estica a Carpatilor Meridionali; zonele Danubiana, Banat si Crisana – Maramures, situate in sud-vestul, vestul si respectiv nord-vestul Romaniei; zona de adancime crustala Vrancea; depresiunea Barlad si depresiunea Predobrogeana, localizate in estul Romaniei; falia Intramoesica, in sud-est; depresiunea Transilvaniei, in partea centrala a teritoriului. Sud-estul extrem al tarii este, de asemenea, expus efectelor zonei seismice Shabla, generatoare de cutremure puternice, din nord-estul Bulgariei.
Estimarea hazardului seismic pe teritoriul Romaniei este subiectul unei serii de lucrari stiintifice, publicate in reviste de specialitate de reputatie internationala.