Reprezentanții Băncii Naționale au informat publicul că au primit numeroase plângeri din partea cetățenilor care au fost contactați de persoane care pretindeau a fi angajați ai BNR sau ai altor instituții financiare. Acestea utilizau pretexte false (precum solicitări de împrumuturi fictive, activități frauduloase pe conturile personale sau altele) pentru a cere informații personale, transferuri de bani sau pentru a solicita instalarea unor aplicații malițioase pe dispozitivele utilizatorilor.
De asemenea, unii români au primit emailuri care păreau a veni de la BNR, dar care erau, de fapt, trimise de adrese care nu aparțin instituției. Aceste mesaje conțineau documente false, ce includeau elemente vizuale ale Băncii Naționale (logo, monogramă, siglă) pentru a părea legitime.
Citește și Anunțul BNR pentru toţi românii. Este fără precedent, cel mai important semn care anunţă criza
„BNR atrage atenția publicului că, în mediul online, pe rețele și platforme sociale, circulă manipulări video-audio deepfake (conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, înregistrări video sau audio trucate care, însă, arată și sună ca și cum ar fi reale) cu guvernatorul BNR promovând o pretinsă platformă de investiții, care în realitate nu există, motiv pentru care nici câştigul promis nu se materializează.
Dacă vizionați în mediul online video-uri în care oficiali ai BNR fac recomandări de investiții, ori prezintă așa-zise oportunități de obținere a unor câștiguri materiale facile sau transmit mesaje necaracteristice celor comunicate public de-a lungul timpului, vă recomandăm să nu dați curs unor astfel de invitații sau recomandări”, se aratăpe site-ul BNR.
BNR a explicat cum funcționează aceste metode frauduloase și a subliniat că este important ca cetățenii să nu dezvăluie niciodată informații personale sau financiare în astfel de situații. Instituția a precizat că a notificat autoritățile competente și a raportat cazul rețelelor sociale și platformelor online care au fost folosite abuziv, incluzând utilizarea ilegală a numelui, logo-ului și altor simboluri oficiale ale Băncii Naționale:
„În alte cazuri, infractorii utilizează în mod fraudulos numerele de telefon/fax ale BNR (atac de tip spoofing). Astfel, dacă vă contactează cineva care susţine că lucrează la/ori reprezintă BNR și vă solicită date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile oferite), nu divulgaţi niciun fel de informații cu caracter personal sau financiar.
În cazul în care primiți un apel nesolicitat de la un număr care pare să provină de la BNR (ex.: 021 313 04 10, 021 315 27 50, 021 312 38 31), nu dezvăluiți niciun fel de informații cu caracter personal sau financiar şi nici nu permiteţi instalarea unor aplicații pe dispozitivele personale”.