Cutremur puternic în România. Ce magnitudine a avut şi în ce oraşe s-a simţit

UPDATE. Un alt cutremur  a avut loc în ziua de 28 Decembrie 2021, la ora 17:35:37 (ora locală a României),  în ZONA SEISMICA VRANCEA, PRAHOVA. INFP anunţă că a avut magnitudinea ml 3.3 şi s-a produs la adâncimea de 129km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 43km N de Ploiesti, 51km SE de Brasov, 100km N de Bucuresti, 111km NE de Pitesti, 148km V de Braila, 150km SV de Bacau, 153km V de Galati, 160km E de Sibiu, 165km N de Ruse, 214km NE de Craiova

Cutremur puternic în România. În ziua de 28 Decembrie 2021, la ora 13:53:05 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.4, la adâncimea de 122km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 70km E de Brasov, 74km NE de Ploiesti, 119km S de Bacau, 120km V de Braila, 122km V de Galati, 126km N de Bucuresti, 148km NE de Pitesti, 185km E de Sibiu, 190km N de Ruse, 200km SV de Iasi, anunţă INFP

Alte articole

S-a produs un nou cutremur în România. Zona neobișnuită în care a avut loc seismul

Cutremur în România duminică seara. S-a resimțit în 6 orașe, ce magnitudine a avut

Cutremur cu magnitudine 5.4 la o adâncime foarte mică

Potrivit informaţiilor publicate de INCDFP, a fost revizuită şi adâncimea la care s-a produs seismul, la 122 kilometri faţă de 120 km anterior.

Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 70 km est de Braşov, 74 km nord-est de Ploieşti, 119 km sud de Bacău, 120 km vest de Brăila, 122 km vest de Galaţi şi 126 km nord de Bucureşti.

De la începutul lunii decembrie, în România s-au produs 20 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 4,1 pe scara Richter.

Cutremur puternic miercuri. Pământul s-a zguduit înainte de Crăciun
Cel mai important seism din acest an s-a produs pe data de 26 mai şi a avut o magnitudine de 4,7. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.