Cutremur puternic în România, sesimul resimţit în mai multe oraşe: S-a legănat clădirea de vreo trei ori

Un cutremur a avut loc la ora 17.08, în zona Întorsura Buzăului, spre Braşov, a declarat Mihai Diaconescu, director INFP, la România TV. Ulterior, INFP a anunţat că epicentrul a fost localizat la o adâncime de 140 de kilometri, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea.

Seismul s-a resimţit în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Buzău, Chişinău, Constanţa, Sfântu Gheorghe, Braila.

„L-am simțit foarte puțin și în Brașov, zona Noua. În jurul orei 17.10 am auzit mobila scârțâind pentru circa 3 secunde”, „Buzau, in pat, la etajul 10 si nu l-am simtit, ciudat…”, „Iasi, l-am simtit vreo 4 secunde, etajul 2”, „L-am simtit la Chisinau, fiind la etajul 2. A tinut vreo 3 secunde”, „Pipera, etaj 9, s-a simtit binisor, s-a leganat cladirea de vreo trei ori”, au scris oamenii pe internet.

La 17.14 s-a produs o replică de magnitudine 3 pe scara Richter, înregistrată în judeţul Vrancea, la o adâncime de 120 de kilometri.

Alte articole

Cutremur în România, în această dimineață. Cât de puternic a fost, în ce zonă s-a produs

Roi de cutremure puternice în Cuba. Cel mai mare a avut magnitudine aproape 7: „S-au simţit în toată ţara, oamenii au ieşit pe străzi”

EMSC, institut european de seismologie, a anunţat o magnitudine de 4,8 pentru seismul din Vrancea.

Tot miercuri a avut loc un cutremur în zona Vrancea, cu o magnitudine de 4,4.

În primele 7 zile ale lunii februarie în România au mai avut loc 6 cutremure, toate sub magnitudine 3,5.

După 10 ani de muncă, specialiştii Institutului de Fizică a Pământului de la Măgurele au realizat o hartă de impact la cutremur pentru Bucureşti.

Cele mai expuse CARTIERE din Capitală în caz de cutremur. HARTA seismică a Bucureştiului

Au luat în calcul seismul maxim posibil ca magnitudine – peste7,5 – produs în zona Vrancea. Astfel, în partea de nord impactul va fi cel mai puternic. Următoarele zone afectate ar fi centrul şi estul oraşului. Cei mai expuşi ar fi locuitorii din zonele Otopeni, Pipera, Aviaţiei şi Pantelimon. La polul opus, cele mai ferite cartiere sunt cele din sud şi sud-vest, precum Ghencea, Rahova, Metalurgiei sau Berceni.

„În zona de nord ar trebui să avem o acceleraţie mai mare. În funcţie de geologia locală a municipiului Bucureşti s-au determinat anumite zone în care perioada proprie de oscilaţie diferă de la 1,4 secunde la 1,7 secunde”, explică directorul INFP, Constantin Ionescu.

„Verdele ăsta e 1,45 secunde. O secundă înseamnă 10 nivele. Fiecare nivel înseamnă 0,1 secunde. Ar fi recomandabil să nu proiectaţi clădiri mai mari de 14 nivele”, spune Gheorghe Mărmureanu, seismolog.

Seismologii au identificat două probleme în Capitală.

„Atunci când se proiectează de-a lungul Dâmboviţei, pentru că sunt zone nisipoase, pot apărea fenomene de lichefiere a solului, o curgere a nisipului, iar clădirile de acolo pot să se încline”, spun e Constantin Ionescu.

În ultimii ani, nordul oraşului a fost invadat de blocuri turn, deși zona este vulnerabilă. La Aurel Vlaicu sunt cele mai multe clădiri înalte din Bucureşti. 250.000 de angajaţi lucrează aici, adică o treime din totalul celor care muncesc în birouri în Capitală.

Deşi harta nu schimbă legile de construcţie, arhitecţii spun că ţin cont de aceaste calcule atunci când proiectează clădiri mai înalte de 45 de metri, informează digi24.ro.