Cutremur violent într-o zonă cu mulţi români. A fost panică mare, s-au închis şcolile

Cutremur după cutremur în Italia. O serie de cutremure de o intensitate inedită în ultimii 40 de ani au fost înregistrate luni seara în regiunea vulcanică a Câmpiilor Flegree, lângă Napoli, sudul Italiei, fără a provoca pagube majore, au informat autorităţile locale, relatează AFP.

Un cutremur cu magnitudinea 4,4, cel mai puternic din ultimii 40 de ani, a fost înregistrat la ora locală 20:10 (18:10 GMT), la o adâncime de 2,5 kilometri, a anunţat Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (INGV).

Acesta a fost precedat la un interval de câteva minute de un cutremur cu magnitudinea de 3,5.

„De la ora 19:51 (17:51 GMT, n.red.) este în desfăşurare o serie de cutremure în regiunea regiunea vulcanică a Câmpiilor Flegree”, fiind înregistrate aproximativ 20 de cutremure, a indicat institutul într-un comunicat.

Când ar putea avea loc următorul cutremur major în România. Gheorghe Mărmureanu: „Românii ar trebui să se obișnuiască cu seismele”

Pompierii au semnalat pe reţeaua de socializare X „fisuri” şi „cornişe care cad”, în timp ce imagini înregistrate de localnici au arătat podeaua unui supermarket cu sticle căzute de pe rafturi în localitatea Pozzuoli, unde locuiesc o jumătate de milion de oameni.

Şcolile vor rămâne închise marţi în Pozzuoli, unde au fost deschise centre de cazare pentru locuitorii care s-au panicat din cauza acestor cutremure.

Gheorghe Mărmureanu dezvăluie ce s-ar întâmpla cu marile baraje din România în cazul unui mare cutremur: „Am reluat calculele şi am corectat”

Mărmureanu, cunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul seismologiei, a discutat despre starea barajelor Bicaz și Vidraru, precum și a Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Rezistența barajelor Bicaz și Vidraru

Referindu-se la Barajul Bicaz, Gheorghe Mărmureanu a declarat că inițial nu s-a luat în calcul rezistența la cutremure în momentul construcției. Totuși, ulterior, acesta a recalculat structura de rezistență, asigurând că barajul poate face față unui seism puternic.

”De Barajul Bicaz, din județul Neamț, eu m-am ocupat de aspectul fizic al problemei. Când a fost construit, nu s-a pus problema cum va rezista la un cutremur, ei au făcut calculul pentru presiunea apei, nu a unui seism. Apoi m-au consultat, am reluat calculele și am corectat gradul de rezistență. Am preluat și Barajul Vidraru din județul Argeș. Pot garanta că barajele sunt construite să reziste la cutremure de peste 8,5 grade, deși în România nu au fost înregistrate chiar atât de mari.”

Mărmureanu a subliniat, de asemenea, că seismele din Turcia nu afectează România datorită direcției în care acestea se propagă: ”Cutremurele din Turcia noroc că nu afectează absolut deloc România, ci Africa, de la Istanbul cutremurul virează la stânga, nu spre noi. Noi avem Vrancea noastră, este suficient!”.

Centrala de la Cernavodă

Gheorghe Mărmureanu a evidențiat și colaborarea sa cu experți americani pentru proiectarea Centralei de la Cernavodă, menționând că aceasta este bine echipată pentru a face față cutremurelor de mare magnitudine:

”Am lăsat în urma mea multe lucruri durabile, am lucrat și la Centrala de la Cernavodă, am colaborat pentru acest proiect cu americanii, este foarte rezistentă la cutremure, am făcut sute de studii și de calcule. Este proiectată să reziste și la un cutremur cu magnitudinea maximă înregistrată în România, de 7,5 grade pe scara Richter.”

El a explicat și motivele pentru care Dobrogea, unde este amplasată centrala, este considerată cea mai sigură zonă din punct de vedere seismic:

”Dobrogea, desigur, în această zonă nu au fost niciodată seisme grave, de aceea a și fost construită aici Centrala de Cernavodă, tocmai ca să nu fie pusă în pericol, în caz de un cutremur foarte puternic.”

Previziuni și sfaturi pentru viitor

Mărmureanu a vorbit și despre activitatea seismică din România, subliniind că, deși anul 2024 este unul activ seismic, nu se așteaptă un cutremur de mare magnitudine în viitorul apropiat:

”Eu sunt om de ştiinţă, fac calcule, colaborez cu cei mai mari seismologi, suntem în legătură permanent, chiar dacă am ieșit la pensie. Ar trebui să ne obişnuim cu seismele, deja suntem ca în Japonia, ziua şi cutremurul, sunt sute în România, pe an, dar multe sunt foarte mici, nu avem cum să le percepem. Dar staţi liniştiţi, sunt mici zgâlţâieli, nu vă panicaţi! Un cutremur mare nu se prevede în următorii ani, conform calculelor mele.”

În ceea ce privește comportamentul în timpul unui cutremur, Mărmureanu a oferit câteva sfaturi esențiale pentru a ne proteja viața:

”Nu intrați în panică, panica vă face să luați decizii care vă pot pune viața în pericol. Actorul Toma Caragiu nu murea la cutremurul din 4 martie 1977, dacă rămânea în apartamentul său. A fost găsit pe scările imobilului, sub dărâmături. Oricum, nu ai mare lucru ce să faci, când totul se zgâlțâie, decât să aștepți. Apoi cobori din apartament sau din hotel unde ești, îți iei din cameră actele, banii, cardul, o haină în plus și te îndepărtezi de toate clădirile înalte, căci se pot produce replici puternice.”

Declarațiile seismologului Gheorghe Mărmureanu oferă o perspectivă clară și bine fundamentată asupra riscurilor seismice și a măsurilor de protecție a infrastructurilor critice din România.

Citeşte şi: Avertisment pentru şoferi: gheaţă şi ninsori pe Transalpina la final de primăvară. DN 67C a fost închis între Rânca şi Obârşia Lotrului VIDEO