CUTREMURE ROMANIA: Ce se întâmplă în zona seismică Vrancea. ANALIZĂ

Un cutremur subcrustal cu magnitudinea de 4,3 grade s-a produs in ziua de marti, 8 august, in regiunea Vrancea. Activitatea seismica vranceana se caracterizeaza prin perioade de maxim relativ, in care se produc cutremure cu magnitudini ML 5,5+, alternand cu perioade in care magnitudinea maxima scade sub acest prag de 5,5. Aceasta alternanta este destul de regulata si, in general, regularitatea succesiunii cutremurelor cu magnitudini de cel putin 5,5 grade caracterizeaza perioadele mai mari dintre cutremurele vrancene puternice (MGR 6,4+) sau semnificative (MGR 6,0+). De regula cutremurele mai importante, cu magnitudini de la 6,0 in sus (pe scara Richter) se produc la capetele blocului litosferic (N-NE, S-SV), in timp ce cutremurele moderate, cu magnitudini de 5,5-5,7(5,9) grade pe scara Richter se produc mai degraba pe partea centrala a blocului litosferic; ca exceptii as mentiona cutremurele moderate din Muntii Buzaului, zona SIRIU, produse la 8 noiembrie 1940 (ML=5,5 si adancime 145 km), respectiv 28 aprilie 1999 (ML=5,7 si adancime 151 km), scrie CUTREMUR.NET.

Deci cutremurele moderate centrale, cu epicentrele langa NEREJU sau in arealul cuprins intre NEREJU si PIETRELE INSIRATE, par a marca, intr-un mod mai mult sau mai putin regulat, perioadele mai lungi dintre cutremurele puternice. Aceste cutremure moderate, cu magnitudini ML de 5,5-5,7 grade, nu descarca nimic, mai degraba ele marcheaza, in timp, transferul tensiunilor intre capetele blocului litosferic. De obicei, frecventa acestor cutremure creste cu 1-3,5 ani inainte de producerea unor cutremure vrancene puternice (in special in cazul celor cu MGR > 6,7). Dupa un cutremur puternic, mai poate urma o perioada cu frecventa mai ridicata a seismelor moderate (ca in cazul post-1940), sau/si, dimpotriva, urmeaza o atenuare rapida, o pauza mai lunga fara cutremure moderate (perioada 1950-1960, perioada 1960-1970). Dupa o astfel de perioada lunga, de cca. 8-10 ani, fara cutremure moderate din clasa 5,5+, frecventa acestora incepe sa creasca usor, dar cutremurul puternic nu vine imediat (a se vedea, de exemplu, succesiunea seismelor moderate din 1966, 1973, 1976, inainte de seismul major din 1977 (MGR 7,2). Dupa 1990, am avut o pauaza mai lunga, de 9 ani, fara cutremure moderate, pana la producerea seismului din 1999, moment in care activitatea a revenit la normal, cu o succesiune periodica remarcabila, la 4-5 ani, a cresterilor de magnitudine la pragul de 5,5 si peste acest prag. Ce ar mai fi de remarcat e si un caracter sezonier remarcabil in succesiunea acestor evenimente. De exemplu, toate cutremurele moderate post-1990 (ML 5,5+) s-au produs numai in perioadeleaprilie-mai si octombrie-noiembrie, perioade ‘”preferate” de Vrancea in producerea cutremurelor cu magnitudini de la 5,5 in sus (pe scara Richter). Intre 1977-1990 cutremurele din clasa 5,5+ s-au produs in perioadele iulie-august-septembrie. Asta ar sugera ca aproape fiecare cutremur important din Vrancea tinde sa „schimbe cate ceva”, astfel incat apar anumite variatii in secventierea maximelor relative din clasa 5,5+. Dupa 1977, secventierea s-a regularizat la cca. 4-5 ani, exceptand intervalul de lungime dubla 1990-1999 (de notat si acalmia relativa din Oceanul Indian in perioada 1990-1997). Sunt multe motive pentru care aceste cutremure cu ML 5,5-5,7 sunt interesante, voi relua aici analiza din forumul vechi, pentru ca sunt aspecte importante.

Nu se subestimează importanta seismelor vrancene de magnitudini ceva mai mici (intre 4,7 si 5,4 pe scara Richter), a se vedea, de exemplu, cazul cutremurelor de magnitudini 5,3 si 5,1 din 16 si respectiv, 17 august 1986. Insa aceste cutremure au in mod tipic o aparitie mai neregulata, pot avea semnificatii pe termen scurt sau scurt spre mediu, nu intotdeauna si pe termen mai lung. Cutremurele cu magnitudini care ating sau depasesc 5,5 pe scara Richter au aproape intotdeauna semnificatii pe termen lung, desi nu e obligatoriu sa fie precursori pe termen scurt. Plus ca sunt evenimente pe care le simte aproape toata lumea, spre deosebire de cazul cutremurelor cu magnitudini de 4,7-5,4 grade.
Motivele pentru care noi urmarim cu mare atentie in special seismele vrancene subcrustale moderate (MGR/ML=5,5+) sunt urmatoarele:

1)-aparitia lor destul de regulata, in mod tipic la interval de 4-5 ani (cu unele variatii care depind si de caracterul perioadelor dintre evenimentele puternice), fie ca evenimente singulare, fie ca evenimente multiple. Acest caracter cvasi-regulat iese in evidenta, comparativ cu seismele cu magnitudini mai mici, de pana la 5,25-5,4 grade pe scara Richter, care sunt mult mai neregulate;
2)-localizarea lor tipica pe clusterul central din Muntii Vrancei (Vest de NEREJU) sau la limita dintre Muntii Vrancei-Muntii Buzaului (PIETRELE INSIRATE), cu rol in accelerarea balansului intre capete (NE spre SV sau SV spre NE). Exceptiile sunt reprezentate de cutremurele de la SIRIU (capat SV) din 28 aprilie 1999 si 8 noiembrie 1940. In zona GURA TEGHII-LOPATARI nu s-au inregistrat cutremure moderate, aici s-au produs doaar cutremure puternice cu MGR 6,75+ (1908, 1986);
3)-tendinta de modificare a activitatii seismice vrancene de adancime dupa producerea unor astfel de seisme;
4)-asocierea cu seisme de mai mica magnitudine (4,6-5,2), fie anterioare, fie posterioare socului principal de magnitudine 5,5+;
5)-corelarea foarte buna cu variatii semnificative in activitatea seismica de tip crustal pe faliile din regiunea carpatica dar si din exteriorul arcului carpatic, in sudul Moldovei, Vrancea, nord-estul si estul Munteniei, Fagaras-Campulung, eventual Nordul Olteniei si Sudul Transilvaniei, si chiar Dobrogea centrala si de nord.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.3, s-a simţit în trei ţări

Cutremur în România, în această dimineață. Cât de puternic a fost, în ce zonă s-a produs

De obicei, aceste cutremure moderate cu magnitudini ML 5,5+ sunt precedate sau/si urmate de alte seisme cu magnitudini ML > 4,5, la intervale de cateva saptamani pana la aproximativ o luna, magnitudinile acestora variind intre 4,6-5,2 grade. Sa vedem niste exemple:

20.06.1950 01:18:54 UTC 45,90N 26,50E 160 km 5,5
14.07.1950 06:29:57 UTC 45,70N 27,10E 100 km 5,2

02.09.1960 05:39:20 UTC 45,60N 26,50E 150 km 4,8
24.09.1960 04:40:00 UTC 45,70N 26,60E 130 km 4,6
13.10.1960 02:21:25 UTC 45,70N 26,40E 160 km 5,5

04.09.1966 01:29:29 UTC 45,70N 26,60E 136 km 4,8
02.10.1966 11:21:44 UTC 45,70N 26,50E 140 km 5,5
15.10.1966 06:59:18 UTC 45,60N 26,40E 140 km 5,1
16.10.1966 02:39:50 UTC 45,80N 26,50E 129 km 4,7

20.08.1973 15:18:28 UTC 45,74N 26,48E _73 km 5,6
07.09.1973 19:37:51 UTC 45,79N 26,48E 140 km 4,8
23.10.1973 10:50:58 UTC 45,69N 26,50E 174 km 5,1

07.09.1976 17:38:08 UTC 45,62N 26,50E 155 km 4,6
01.10.1976 17:50:43 UTC 45,68N 26,49E 146 km 5,6
04.03.1977 19:21:54 UTC 45,77N 26,76E _94 km 7,2
05.03.1977 00:00:45 UTC 45,48N 27,09E 104 km 4,9

18.07.1981 00:02:58 UTC 45,69N 26,42E 166 km 5,5
19.07.1981 00:19:00 UTC 45,63N 26,50E 129 km 4,7

17.07.1985 06:32:31 UTC 45,65N 26,49E 151 km 4,7
01.08.1985 11:17:35 UTC 45,79N 26,77E 119 km 5,2
01.08.1985 14:35:04 UTC 45,73N 26,62E _93 km 5,6

16.08.1986 06:41:28 UTC 45,58N 26,33E 148 km 5,3
17.08.1986 11:56:19 UTC 45,67N 26,47E 105 km 5,1
30.08.1986 21:28:37 UTC 45,52N 26,49E 131 km 7,0
01.09.1986 09:07:06 UTC 45,53N 26,38E 140 km 4,6
02.09.1986 02:00:51 UTC 45,54N 26,43E 143 km 5,0
07.09.1986 04:45:23 UTC 45,51N 26,37E 146 km 4,7
19.09.1986 00:21:35 UTC 45,53N 26,68E 143 km 4,8
10.10.1986 17:16:28 UTC 45,51N 26,31E 132 km 4,9

04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 161 km 5,5
04.09.1987 09:58:34 UTC 45,72N 26,44E 151 km 5,2
25.09.1987 07:55:17 UTC 45,69N 26,65E 142 km 4,8
19.10.1987 19:20:08 UTC 45,70N 26,68E 121 km 5,2

30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
30.05.1990 11:31:23 UTC 45,86N 26,81E _89 km 4,7
31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1
31.05.1990 04:48:44 UTC 45,77N 26,99E _78 km 4,7

22.03.1999 19:25:53 UTC 45,52N 26,31E 144 km 4,8
28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7

15.02.2000 02:32:53 UTC 45,86N 26,74E 105 km 4,6
08.03.2000 22:11:29 UTC 45,87N 26,72E _74 km 4,9
06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5

20.05.2001 03:59:00 UTC 45,59N 26,44E 150 km 4,6
24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5

27.09.2004 09:16:22 UTC 45,70N 26,45E 166 km 5,2
24.10.2004 19:56:13 UTC 45,49N 26,42E 171 km 4,7
27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0
17.11.2004 11:31:03 UTC 45,73N 26,72E 127 km 4,7

14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
14.05.2005 06:36:45 UTC 45,63N 26,53E 149 km 4,6
18.06.2005 15:16:41 UTC 45,72N 26,66E 154 km 5,4

25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
12.05.2009 01:15:12 UTC 45,55N 26,39E 134 km 4,8
27.05.2009 03:12:50 UTC 45,69N 26,49E 152 km 4,8

06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
15.10.2013 19:33:12 UTC 45,62N 26,55E 141 km 4,9

Deci de fiecare data, aceste cutremure vrancene subcrustale (cu focare la adancimi cuprinse intre 70-170 km) si cu magnitudini ML 5,5+ sunt fie precedate, fie urmate, fie si precedate si urmate, la intervale de pana la cateva saptamani sau chiar in jur de o luna, de alte cutremure perceptibile, care de obicei au magnitudini ML intre 4,6 si 5,2 grade. Nu am inclus aici cutremurul din 22 noiembrie 2014 (ML=5,7), deoarece acesta a fost de alt tip, eveniment cu focar crustal (h=41 km) si cu epicentrul in zona MARASESTI-PANCIU, in afara ariei tipice a cutremurelor intermediare (subcrustale).

Distributia epicentrelor cutremurelor vrancene cu magnitudini ML=5,5+ produse in perioada 1902-2013: