Dacian Cioloş a trimis comisiilor o analiză tehnică pe rectificarea bugetară, considerând că audierea sa ar accentua caracterul politic

Dacian Cioloş a precizat, într-o scrisoare adresată preşedinţilor comisiilor de buget-finanţe din Parlament, Leonardo Badea şi Viorel Arcaş, că apreciază demersul comisiilor de specialitate ale Parlamentului în ceea ce priveşte verificarea exerciţiului guvernamental cu privire la execuţia bugetară din 2016, arătând că, aşa cum a convenit şi comunicat preşedintelui comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, având în vedere caracterul tehnic al analizei propuse, consideră că demersul trebuie să beneficieze de suportul tehnic al direcţiilor de specialitate din ministerele implicate în contrucţia şi rectificarea bugetului anual al României.

Totodată, Cioloş a precizat că, în speranţa că poate ajuta la o mai bună înţelegere a modului în care se fac şi se realizează proiecţiile bugetare anuale, transmite o analiză tehnică cu privire la politica bugetară din 2016, precizând că nu se va prezenta la audierile din comsii pentru că prezenţa sa ar accentua caracterul politic al unor astfel de dezbateri, scrie News.ro.

Nici fostul ministru al Finanţelor Anca Dragu nu va participa la audierile din comisii.

Citeşte şi: Cioloş, Dragu şi Dâncu, invitaţi în Parlament. Vasile Dâncu a anunţat că nu vine

Potrivit analizei tehnice, principiile de transparenţă au stat la baza guvernării conduse de prim-ministrul Dacian Cioloş în 2016, acestea regăsindu-se şi în procesul fiscal-bugetar. Toate documentele aferente procesului bugetar, respectiv prognoza cadrului macroeconomic, ipotezele macroeconomice care au stat la baza elaborării bugetului, proiectele bugetelor şi proiectele aferente rectificărilor bugetare, precum şi execuţiile lunare ale bugetelor de venituri şi cheltuieli au fost publice. Politica fiscal-bugetară în anul 2016 a fost transparentă, responsabilă şi echitabilă, şi a asigurat o alocare judicioasă a resurselor publice între politicile economice şi sociale, precum şi pe fiecare ordonator de credit, la nivel central şi local. Mai mult, membrii guvernului Cioloş au răspuns invitaţiilor şi interpelărilor primite din partea reprezentanţilor parlamentului în perioada perioada mandatului, se arată în documentul trimis comisiei.

Alte articole

Dacian Cioloş se retrage din politică după eșecul răsunător de la alegeri

Dacian Cioloş, prima reacţie după dezastrul partidului REPER la alegeri. „Este un eşec pentru noi”

De asemenea, potrivit aceleiaşi analize, politica bugetară prudentă a avut ca rezultat un deficit al bugetului general consolidat (BGC) pentru anul 2016 de 2,41% din PIB, sub ţinta de 2,8% din PIB estimată la începutul anului bugetar. Aceasta înseamnă că atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile s-au realizat conform prognozei şi au fost corelate în execuţie bugetară. O aşa-zisă „gaură” de 10 miliarde de lei ar fi trebuit să se reflecte într-un deficit mai mare cu suma respectivă, adică 1,3% din PIB, se arată în document.

Mai exact, dacă ar fi existat o „gaură” de 10 miliarde de lei, deficitul bugetar în 2016 ar fi ajuns la 4,1% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 223,7 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din PIB, reflectând pe de o parte reducerile de taxe şi impozite, iar pe de altă parte dificultăţile întâmpinate în absorbţia de fonduri externe nerambursabile, urmare a deficienţelor în pregătirea acestui proces din perioada 2014-2015. Veniturile totale însă nu includ şi subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, în sumă de 12,3 miliarde lei (în proiectul de buget pe 2017 aceste sume au fost incluse în veniturile totale). Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre şi post-aderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, reprezentând un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% faţă de anul precedent şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale.

Guvernul şi Parlamentul României aprobă doar bugetul administraţiei centrale însă proiecţia bugetară trebuie să cuprindă administraţia publică în ansamblu . Deşi în cadrul legilor bugetare anuale, Parlamentul aprobă anumite transferuri către alte administraţii (în principal către administraţia locală), bugetele administraţiilor locale cât şi cele ale instituţiilor finanţate parţial sau integral din venituri proprii sunt aprobate de către aceste entităţi, în mod independent, la o dată ulterioară adoptării bugetului central de către Parlamentul României. Cu toate acestea, la momentul pregătirii proiectului de buget, Ministerul Finanţelor Publice estimează atât tranzacţiile administraţiei publice centrale cât şi ale celorlalte administraţii. Este important de precizat că estimarea pentru celelalte administraţii poate avea un grad mai scăzut de acurateţe având în vedere informaţiile disponibile la momentul elaborării proiecţiei bugetare. De asemenea, în cazul instituţiilor autofinanţate, există o corespondenţă directă între veniturile şi cheltuielile estimate, întrucât un nivel mai mic al veniturilor proprii generează automat un nivel mai mic al cheltuielilor care sunt finanţate cu aceste venituri, astfel încât o eroare de prognoză nu produce efecte asupra soldului bugetului general consolidat, potrivit documentului.