Ambasadorul României în Marea Britanie, Mihnea Motoc, nume vehiculat la conducerea Ministerului Apărării Naţionale, ar fi refuzat să facă parte alături de Dacian Cioloş într-un cabinet de tehnocraţi, relatează România TV.
Numit destul de recent în funcţia de ambasador, Motoc nu ar fi acceptat având în vedere mandatul scurt pe care îl va avea viitorul cabinet.
Citeşte şi: Bunicul lui Dacian Cioloş, mărturii inedite despre premierul desemnat: „Un băiat ca el, mai rar” VIDEO
CINE AR PUTEA FACE PARTE DIN CABINETUL CIOLOŞ
Printre numele vehiculate cu şanse mari să rămână în continuare în Guvernul lui Dacian Cioloş sunt Bogdan Aurescu la Ministerul de Externe, Marius Nica – Fonduri Europene şi Sorin Cîmpeanu la Educaţie.
Fără a fi membri de partid, primii doi au ajuns în Guvernul Ponta cu sprijinul PSD, în timp ce ultimul – Sorin Cîmpeanu – a fost propus de ALDE. În plus, Sorin Cîmpeanu, actualul premier interimar, ar putea primi chiar funcţia de viceprimer în noul Cabinet.
Premierul desemnat caută pentru noua formulă guvernamentală şi oameni fără experienţă politică, cu trecut imaculat. Cioloş şi-ar dori-o la Ministerul Justiţiei pe Laura Ştefan, reprezentant al ONG-ului ExpertForum şi unul dintre cei mai apreciaţi experţi anticorupţie din România. Laura Ştefan a fost şi consiliera Monicăi Macovei la Ministerul Justiţiei.
Numele lui Tudor Constantinescu este vehiculat la Ministerul Economiei şi Energiei, acesta fiind din martie 2011 consilier principal la Directoratul General Energie din cadrul Comisiei Europene.
Surse din PSD au declarat pentru Adevărul că şi sociologul Vasile Dâncu este luat în calcul pentru un fotoliu de ministru, un semnal că premierul desemnat îşi doreşte o susţinere cât mai mare în Parlament.
Un alt nume de tehnocrat vehiculat pentru viitorul Guvern este Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române. Iniţial, numele lui Dungaciu a fost lipit de Ministerul de Interne. Surse politice au precizat pentru Adevărul că Dungaciu nu-şi doreşte acest minister şi că ar prefera, mai degrabă, varianta Externelor, fotoliu ocupat în acest moment de Bogdan Aurescu.
Ministerul de Interne este un al protofoliu de maximă sensibilitate, în condiţiile în care 2016 este an electoral, iar MAI va trebui să organizeze două rânduri de alegeri. O variantă de lucru pentru MAI este Constantin Dudu Ionescu, fost ministru de Interne în guvernarea CDR, în prezent consilier de stat la Cotroceni.
Medicul Sorin Paveliu are şanse mari să ajungă ministrul Sănătăţii. Fost parlamentar PNL, Paveliu nu mai are în acest moment carnet de partid, fiind expert în politici de sănătate la Societatea Academică din România, ONG-ul condus de Alina Mungiu- Pippidi.
Din noua echipa vor face parte si oameni aduşi din instituţiile europene. Daniela Gheorghe (58 de ani), al cărui nume este vehiculat pentru postul de ministru al Finanţelor Publice, este din 2011 director de Resurse la Directoratul general Buget din cadrul Comisiei Europene (CE).
Mihail Dumitru are cele mai mari şanse să ajungă ministrul Agriculturii, post pe care l-a mai ocupat, pentru o scurtă perioadă, tot din postura de tehnocrat, în Guvernul Boc. În ianuarie 2011 a ajuns directorul Programelor de Dezvoltare Rurală din CE, după luni de zile de probe în care a reuşit să depăşească peste 100 de contracandidaţi. A gestionat programe de 50 de miliarde de euro, adică echivalentul a 35% din PIB-ul României.
Dacian Cioloş are la dispoziţie 10 zile pentru a veni în Parlament cu lista şi programul Guvernului
Conform prevederilor constituţionale, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Astfel, pentru a fi învestit, noul Guvern are nevoie de voturile favorabile a 274 de parlamentari, în total fiind 547 de senatori şi deputaţi.
În actuala configuraţie a Parlamentului, PSD are 197 de senatori şi deputaţi, PNL – 176, UNPR – 64, ALDE – 37, UDMR – 25, PND – 12, grupul minorităţilor naţionale – 17, alţi 14 deputaţi şi 5 senatori fiind neafiliaţi.
Un guvern condus de tehnocratul Cioloş nu ar avea, cel puţin matematic, probleme la votul din Parlament, în condiţiile în care UNPR şi-a anunţat susţinerea pentru varianta propusă de Iohannis.
În acest moment, PNL, UDMR, independenţi şi minorităţile pot asigura 246 din cele 274 de voturi necesare învestirii noului guvern. Cu voturile UNPR acestea ar ajunge la 310.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură„, mai stipulează Constituţia.