„Președinția aceasta rotativă este o oportunitate și o responsabilitate în același timp și acum depinde cum o să o tratăm. (…) Cred că România e obligată de destin, în perioada următoare, cumva, să-și asume o anumită viziune legată de Uniunea Europeană, ceea ce ne-am cam ferit să facem de când am intrat în Uniunea Europeană, pentru că, probabil, pentru multă lume, și mai ales în mediul politic, pentru politicieni, probabil că e mai confortabil să alimentezi ideea aceasta de periferie europeană: noi suntem la periferie, noi nu prea contăm”, a afirmat Cioloș, la GDS, în cadrul dezbaterii intitulate „Președinția română a Consiliului UE. Cât suntem de pregătiți?”, organizată de deputatul european Siegfried Mureșan și Revista 22.
El a adăugat că România poate să influențeze ceea ce se întâmplă la nivel european în funcție de forța pe care o are.
„Nu prea ne-am asumat noi un rol central. Sigur, acum, nici nu trebuie să exagerăm, România poate să influențeze ce se întâmplă la nivel european în funcție de ce poate să pună pe masă, de forța pe care o are. (…) De data asta, vom fi obligați cumva, vom fi puși în postura să ne asumăm și rolul de producător de idei, de politici europene, deci, să trecem (…) la postura de proactivitate. (…) Este o oportunitate acest lucru, pentru că, chiar dacă agenda europeană de care ne vom ocupa noi în perioada respectivă vine cumva din urmă, foarte puține lucruri o să le putem aduce noi, ca atare, ca idei noi, ca propuneri legislative noi, pentru că nu e rolul Consiliului, dar viziunea pe care o avem poate să influențeze foarte mult. Ce anume? Compromisul care va fi adoptat de Consiliu și de Consiliu și Parlament, atunci când se adoptă acte normative. Aici e rolul cheie al Președinției din punctul meu de vedere”, a susținut Dacian Cioloș, conform Agerpres.
Fostul premier a adăugat că unele acte normative la nivel european asupra cărora România va avea influență de la nivelul Președinției Consiliului UE în primul semestru 2019 au început să fie dezbătute la nivelul PE, CE și în Consiliu încă de pe acum.
„Asta presupune ca, dincolo de agenda aceasta de formă, prin care Guvernul pregătește logistic, administrativ Președinția, din punctul meu de vedere e esențial să existe în cadrul Guvernului o structură care să urmărească toată această agendă europeană, aceste acte normative și România să înceapă să-și exprime punctele de vedere, să le pună în dezbatere”, a spus Cioloș.
El a reamintit că în 2016, când se afla la guvernare, s-a considerat ca această structură de monitorizare să fie pe lângă prim-ministru, pentru „a avea greutate în raport cu toate ministerele, atunci când vorbim de fond, nu de partea de organizare”.
Cioloș a subliniat, totodată, că modul în care România va conta în procesul decizional european la momentul deținerii Președinției va depinde și de „situația politică și de credibilitatea Guvernului și a membrilor Guvernului, la momentul respectiv”.
„A Guvernului în ansamblu, la nivel politic, și de credibilitatea și de notorietatea miniștrilor care vor prezida Consiliul, pentru că o anumită legitimitate ți-o dă poziția respectivă — ești președintele Consiliului, dar ea, de obicei, e important să fie completată și o cu legitimitate care vine din istoria ta ca persoană care ești pusă acolo, din modul în care cunoști lucrurile și capacitatea de a negocia, de a fi ascultat de către ceilalți. Și chiar și percepția celorlalte state membre când cauți compromisuri pozitive pentru actele normative finale și aici e foarte importantă credibilitatea pe care o ai ca și Guvern pentru ca celelalte state membre, în general statele membre mai influente, să te asculte”, a punctat fostul prim-ministru.