„Sunt aici și pentru a spune că istoria noastră are și câteva părți mai puțin onorante pentru noi, dar poate că ele pot fi înțelese până la un anumit punct dacă le punem în contextul acelor vremuri. Oricum, sclavia romilor este una dintre acele perioade pe care trebuie să ne-o amintim, mai ales că ea aluat sfârșit la un moment dat„, a spus Cioloș, la Muzeul Național de Artă.
Premierul a arătat că ”procesul de dezrobire” a avut loc formal și că, ”din păcate, nu a luat neapărat sfârșit la nivel social”.
„Societatea românească este obișnuită cu o mare diversitate culturală, cu o mare diversitatea etnică, însă din păcate au rămas în mentalitatea noastră multe urme ale acelei perioade, urme de toleranță mai dificil de integrat, urme de reflexe care s-au perpetuat social de la o generație la alta„, a susținut prim-ministrul.
În context, Cioloș a mai spus că „lucrul cel mai bun” care poate fi făcut de fiecare este ”un efort de dezrobire” mentală. „Această dezrobire mentală este esențială pentru a face din integrarea socială și din acceptarea socială o realitate„, a adăugat premierul.
El a precizat că în echipa sa are mai mulți colaboratori de etnie romă, pe care i-a recrutat „nu pentru ca să dea bine, ci pentru că oamenii sunt competenți și pot să își aducă o contribuție la dezvoltarea societății românești”.
La dezbaterea de la Muzeul Național de Artă participă și ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, și ai Bisericii Ortodoxe Române.