„Din punctul meu de vedere, ce e mai important în acest moment în România este ca lupta anticorupţie să continue. Lupta împotriva corupţiei a început să dea rezultate abia în ultimii ani şi este prea devreme să o dăm deja la o parte şi să revenim la anii 90, la subordonarea procurorilor către ministrul Justiţiei, la slăbirea rolului preşedintelui şi aşa mai departe. Constituţia cred că stabileşte un echilibru bun între instituţiile statului şi e important ca acest echilibru să nu fie afectat de nici o altă instituţie şi mai ales o instituţie care are rolul de a apăra Constituţia, nu de a o afecta”, a afirmat Cioloş, într-un interviu la TVR 1.
El a subliniat că, prin interpretarea CCR, este întărit rolul ministrului Justiţiei, care îşi subordonează astfel procurorii, mergându-se dincolo de exercitarea unei autorităţi administrative.
„Al doilea lucru care mă îngrijorează este că rolul preşedintelui este slăbit în interpretarea pe care o dă Curtea Constituţională. (…) Vii şi afectezi rolul preşedintelui; dacă preşedintele nu mai decide, ci doar ia act, practic, i se dă preşedintelui României rolul unui funcţionar public, care semnează ca notarul. Asta înseamnă echilibrul puterilor?!”, a spus Cioloş.
Întrebat ce ar trebui să facă preşedintele Klaus Iohannis în urma prezentării motivării CCR, Cioloş a răspuns că „rolul preşedintelui este să apere Constituţia”.
Totodată, el a susţinut că argumentele din decizia CCR pun în pericol aderarea României la Uniunea Europeană. „Atunci când vorbim ca în anii ’90 de o subordonare a Ministerului Public către Ministerul Justiţiei, riscăm să avem o problemă. Înainte de aderare s-a insistat foarte mult de către organismele europene pe respectarea independenţei justiţiei în România, pe rolul CSM, care acum devine un personaj în decor”, a afirmat Cioloş.
El a arătat că în motivarea CCR se face o comparaţie cu Franţa, unde procurorii sunt subordonaţi preşedintelui republicii şi ministrului Justiţiei, însă a adăugat că s-a omis faptul că situaţiile diferă, în condiţiile în care în Franţa instituţia corespunzătoare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu are numai un rol consultativ.
Totodată, Cioloş a afirmat că există suspiciuni privind influenţarea politică a unora dintre membrii CCR, care au deţinut funcţii importante în cadrul unor partide politice. Potrivit acestuia, nu ar trebui să fim în această situaţie, el adăugând că formaţiunea sa, Mişcarea România Împreună, propune depolitizarea CCR şi a altor instituţii ale statului care au fost politizate în ultimii ani, acestea trebuind profesionalizate.
Fostul premier a mai spus că actuala coaliţie guvernamentală încearcă să îşi subordoneze Justiţia, făcând referire la declaraţia unui lider PSD care ar fi afirmat că mitingul de sâmbătă organizat de social-democraţi „este motivat de faptul că nu controlează toate instituţiile, care ar trebui să asculte de majoritatea politică”.
„Acest gen de afirmaţii îngrijorează într-o democraţie. Majoritatea politică nu a fost votată ca să hăcuiască legile justiţiei şi să înceapă să îşi subordoneze instituţiile”, a mai spus Cioloş.
Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei.