„Un conflict între premier şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu e niciodată un eveniment trecător şi care poate fi ignorat”, consideră Cioloş.
Cioloș susține că mandatele la conducerea partidului trebuie scurtate şi promite că, în cazul în care va deveni președinte USR PLUS, va organiza noi alegeri în 2023.
„Pentru anul electoral 2024, va trebui să ne asigurăm că avem cea mai nimerită garnitură la conducerea partidului, cu cea mai bună strategie politică şi cu cel mai pregătit candidat pentru prezidenţiale”, afirmă Dacian Cioloş.
Cioloş propune la conducere, printre alţii, pe Vlad Voiculescu, Dragoş Tudorache, Ramona Strugariu, Anca Dragu, Ioana Mihăilă, Dragoş Pîslaru, Alin Stoica, Ciprian Teleman.
„E momentul potrivit pentru a discuta despre această ipoteză care circulă de câţiva ani şi e bine înfiptă în folclorul intern. Se spune că într-o seară întunecată, la lumina telefoanelor, am complotat cu Cristi Ghinea să infiltrăm partidul lui Nicuşor Dan şi să facem tot ce putem pentru a-l lua în stăpânire.
Este imposibil să demontez o astfel de teorie conspiraţionistă indiferent de cât de multe argumente logice sau evidenţe aş pune pe masă. Cel mai simplu ar fi fost să se observe filiaţia lui Cristi Ghinea. Ce pot însă spune cu maximă siguranţă e că un partid nu se poate fura.
Un partid se poate înşela în unele momente, dar nu se poate fura. PNL, PNŢCD, PD şi PSD au avut în 30 de ani lideri care păreau că domină partidul cu mână de fier, dar care, atunci când nu au mai înţeles că sunt datori în primul rând celor care au avut încredere în ei, au dispărut rapid la coşul istoriei.
Mi-aş dori, aşadar, să ne lepădăm de obişnuinţa de a gândi că totul se învârte în jurul liderului şi să evităm ideea de proprietate politică. Abia atunci o să vedeţi că un partid nu se poate fura”, afirmă Cioloş.
„Pentru mine, Nicuşor Dan rămâne în bună măsură o enigmă. O parte din mine îl stimează, o parte nu-l înţelege. Aş vrea să spun câteva cuvinte despre el, pentru că el face parte din istoria noastră, pe care nu e normal să o ignorăm, indiferent de situaţia în care ne găsim.
La fel ca majoritatea dintre noi, eu cred că a jucat un rol important în istoria partidului şi cred că acţiunile sale la momentul potrivit în istoria României au oferit speranţă şi încredere în viitor multora dintre români. Este un fapt remarcabil pe care nu îl putem uita sau ignora.
Dincolo de acest fapt, îmi e greu să îi înţeleg multe dintre deciziile sale politice. Avem un partid cu potenţial, dar care s-a obişnuit să fie împărţit în tabere.
Cred că, dacă Nicuşor Dan ar fi ales să rămână, nu am fi avut astăzi „nicuşorişti”, „barnişti” sau „cioloşişti” şi el ar fi putut fi acum primarul Capitalei cu un mandat mult mai clar şi mai puternic susţinut.
E o lecţie din care trebuie să rămânem cu ce e bun şi din care să învăţăm că negocierea politică este vitală, în timp ce construirea de cazemate nu duce decât la război.
Dacă nu vom reuşi să construim un partid puternic şi mare, vom dispărea. Nu am niciun dubiu în a prezice acest deznodământ. În funcţie de procentul din 2024, ne vom afla într-una dintre următoarele situaţii: lideri de coaliţie, partid-balama sau în opoziţie.
Mai există şi două situaţii extreme pe care trebuie să le tratăm ca fiind absolut excepţionale: fie câştigăm singuri alegerile, fie ieşim din parlament.
E cazul să tratăm cu realism viitorul şi să înţelegem că am obţinut ca partid câteva pârghii, dar insuficiente pentru ceea ce ne doream să facem, că reformele noastre nu sunt şi ale partenerilor noştri de coaliţie şi că acest lucru se va vedea la alegeri şi, mai ales, încă nu avem o organizaţie politică suficient de puternică pentru a avea candidaţi serioşi şi competenţi în absolut toate localităţile şi nu putem atrage suficient de mulţi profesionişti pentru nevoile şi soluţiile pe care le-am identificat.
Dacă vrem să fim o organizaţie puternică, ar trebui să avem pentru orice funcţie ministerială un minim de trei variante credibile şi să pregătim echipe complete în toate satele şi oraşele din România.
Să ne pregătim pentru ce-i mai rău pentru a fi siguri că avem o şansă. Ruptura de la PNL nu e de bun augur. Sper să se găsească o soluţie, dar un conflict între premier şi preşedintele Camerei Deputaţilor nu e niciodată un eveniment trecător şi care poate fi ignorat.
Sunt extrem de îngrijorat, dar deloc surprins, pentru că politica românească suferă de mania ideii că „învingătorul ia totul”.
Problema e că acest mod de existenţă distruge, pârjoleşte şi nu permite revenirea în timp necesar pentru a face faţă alegerilor. Sondajele despre care am pomenit se vor înrăutăţi, suntem într-o coaliţie de partide care gestionează reforme neîmpărtăşite, ceea ce presupune că parte din programele noastre politice, din promisiunile noastre vor avea de suferit.
Aşa cum PNL e condamnat să guverneze cu noi, şi noi suntem prinşi în siajul evoluţiei lor, dacă vrem să rămânem la guvernare pentru a ne promova reformele, fie că vrem, fie că nu vrem.
Şi acesta este un al doilea motiv pentru care e nevoie să construim un partid mare. Pentru că, dacă nu reuşim să o facem, vom vedea PSD combinat cu AUR revenind la guvernare.
Ştiu că există o preocupare permanentă în a compara modele organizaţionale, momentele din viaţa noastră când am fost separaţi, nostalgiile pentru istoria care s-a scurs.
Am căzut şi eu, şi colegii mei pradă acestora de multe ori. Încă avem aceste zbateri interne şi acest congres trebuie să fie momentul în care punem punct şi ne maturizăm rapid ca organizaţie. Era mai bun sau mai rău PLUS decât USR?
Nici vorbă, am construit o organizaţie politică în care s-au investit mult efort, voluntariat şi multe bune intenţii, dar asta nu o face mai specială decât altele.
Nici USR nu a fost mai bun sau mai rău, nici unii nu am fost mai deştepţi sau mai înalţi. Este o falsă generalizare, în orice direcţie.
Am spus de la primul pas politic formal al PLUS că proiectul meu este România. Nu a fost slogan gol, a reprezentat voinţa mea reală de a da tot ce am şi tot ce pot pentru proiectul modernizării României.
Mi-am asumat participarea la alegerile europarlamentare, primele în care candidam împreună şi unde aveam nevoie de un rezultat bun ca start al campaniei de doi ani, nu pentru „a fugi” la Bruxelles, ci pentru a duce noul nostru proiect politic cât mai sus. Şi am reuşit tocmai pentru că am fost uniţi, în mod cert cel mai coeziv moment al istoriei noastre comune.(…)
Ce aş vrea să fie clar e că nu am abandonat şi nu am fentat niciodată misiunea mea internă. Am traversat ţara de mai multe ori pentru a fi lângă candidaţii USR PLUS în toate cele trei campanii electorale care au urmat şi sunt destui care pot depune mărturie pentru afirmaţiile mele.
Acum, cu votul vostru, e timpul să mă întorc. Nu pentru că „nu îmi mai iese” la Bruxelles, aşa cum am auzit că se avansează cu sârg pe diverse canale”, subliniază Cioloş.
„Mandatele sunt în primul rând ale celor care le dau, nu ale celor care le primesc. Eu nu vreau mandate lungi în acest stadiu al dezvoltării partidului.
La PLUS, mi-am pus mandatul pe masă din an în an, tocmai pentru că membrii erau cei care trebuiau să decidă dacă direcţia era cea aşteptată de ei. Şi acum, indiferent de prevederea statutară, eu vă cer un mandat de doi ani, nu de patru.
Suntem la începutul ciclului de guvernare, iar în intern avem de împlinit fuziunea. În ambele putem face greşeli sau putem face ceea ce trebuie. Doar membrii pot – şi trebuie – să decidă peste doi ani dacă preşedintele ales acum şi echipa Biroului Naţional au îndeplinit aceste obiective.
Astfel încât mă angajez acum în faţa voastră că, dacă voi fi ales preşedinte al partidului, în 2023 voi convoca un nou scrutin şi voi cere BN-ului să facă la fel.
Pentru anul electoral 2024, va trebui să ne asigurăm că avem cea mai nimerită garnitură la conducerea partidului, cu cea mai bună strategie politică şi cu cel mai pregătit candidat pentru prezidenţiale”, declară Dacian Cioloş în scrisoarea de candidatură la șefia USR PLUS, potrivit HotNews.