Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de omul de afaceri Dan Adamescu pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită.
Potrivit DNA, Dan Grigore Adamescu a remis, în decembrie 2013, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro inculpaților STANCIU ION și ROVENȚA ELENA, judecători la Tribunalul București – Secția VII Civilă, pentru ca în schimb, magistrații să dispună, în dosare privind procedura insolvenței, soluții favorabile unora dintre societățile la care acționar era inculpatul Adamescu Grigore Dan.
Procurorii susţin că Dan Adamescu i-a dat banii unui avocat, care la rândul său a remis suma unui intermediar de la una dintre societățile din grup, prin virament bancar. Pentru a justifica scoaterea banilor din societate, Adamescu a stabilit ca avocatul să emită o factură pentru „servicii juridice”. Ulterior avocatul a transferat suma din contul cabinetului său de avocatură în contul personal, și în aceeași zi banii au fost ajuns în contul soției intermediarului (persoană fizică) cu titlu de acordare împrumut. Intermediarul a ridicat ulterior, din contul soției, suma de bani. Intermediarul, practician în insolvență, a remis suma de 15.000 euro judecătorului STANCIU ION, imediat după deschiderea procedurii insolvenței S.C. BAUMEISTER S.A., coordonată de Dan Grigore Adamescu, în luna decembrie 2013.
În același context, intermediarul a remis suma de 5.000 euro judecătoarei ROVENȚA ELENA, în vederea pronunțării unei soluții favorabile, respectiv în sensul respingerii contestațiilor celorlalți creditori, soluția având ca efect imediat și desemnarea unui alt lichidator judiciar „agreat”.
Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Dan Adamescu acuzaţiile care i se aduc, urmând ca acesta să fie prezentat Curții de Apel București pentru emiterea mandatului de arestare preventivă pe 30 de zile.
Patru judecători de la Tribunalul Bucureşti, acuzaţi de procurorii DNA că au primit mită de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, au fost arestaţi pentru 30 de zile, potrivit unei decizii de marţi a Curţii de Apel Bucureşti.
CAB a admis propunerea de arestare preventivă formulată de DNA pentru Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII civilă, însă decizia nu este definitivă iar cei patru judecători au făcut contestaţie.
Potrivit DNA, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a îndeplini/a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comerciale. Potrivit referatului DNA, judecătorul Mircea Moldovan a deschis în mod ilegal, în anul 2013, procedura de insolvenţă a clubului Oţelul Galaţi, deţinut de Dan Adamescu, şi a desemnat ca lichidator judiciar pe unul dintre apropiaţii săi. Astfel, la data de 10.07.2013, judecătorul Mircea Moldovan a admis, la solicitarea acţionarilor FC Oţelul Galaţi, cererea de intrare în insolvenţă a societăţii care administrează fosta campioană a României, iar magistratul a desemnat-o preferenţial pe Monica Borza în calitate de administrator judiciar. Tot atunci, judecătorul i-a spus Monicăi Borza că va soluţiona ‘opoziţiile şi problemele’ care vor apărea în acest dosar conform intereselor acesteia.
De asemenea, în scopul deschiderii ilegale a procedurii de insolvenţă a SC FC Oţelul SA, în data de 2 septembrie 2013, judecătorul i-a comunicat Monicăi Borza că nu a lăsat la arhiva instanţei dosarul respectiv, întrucât din documente ar rezulta că societatea a înregistrat în cursul anul 2012 un profit de 27 miliarde lei vechi, ceea ce ar putea declanşa un scandal de presă cu privire la faptul că a admis deschiderea procedurii falimentului la o societate aflată pe profit.