Jurnalistul Dan Andronic a precizat că l-a cunoscut pe răposatul general Dan Gheorghe și că seria de articole în care a făcut referire la fondul arhivistic al SIPA s-a bazat pe mărturii și declarații, dar și pe două note ale unor foști ofițeri SIPA.
„Am stat de vorbă cu o parte din membrii comisiilor de inventariere în așa fel încât să îmi formez o imagine cât mai exactă. (…) O să vă pun la dispoziție și acel fragment din raportul comisiei de inventariere care a ajuns la mine și care de fapt a declanșat tot acest scandal. Pe scurt, este vorba despre faptul că la un anumit moment, în 2005, s-au constituit niște comisii de inventariere a căror activitate a ridicat foarte multe semne de întrebare. Potrivit fragmentului pe care l-am publicat în mai 2017, vorbeam de rescrierea hard disk-urilor unității SIPA — prin ștergere mai pot fi recuperate anumite date, prin rescriere, mai ales de către niște profesioniști, lucrurile devine foarte complicate — într-un spațiu extrem de apropiat arhivei SIPA a existat un xerox ultraperformant, în care unii membri ai comisiei de inventariere, care a elaborat acel raport, mi-au spus că au găsit chiar documente uitate acolo. Deci, în mod cert au fost copiate. Aveau un contor undeva pe la 3.000 de pagini copiate. Din relatările lor, camerele de supraveghere care erau instalate de o regie care aparținea de SRI nu au funcționat timp de trei luni și nimeni nu a sesizat acest lucru”, a declarat Andronic.
El a precizat că „există ipoteza unor incidente de securitate” și că în arhiva SIPA ar fi intrat persoane care nu aveau certificat ORNISS, chiar dacă arhiva respectivă cuprindea și documente clasificate SSID (strict secret de importanță deosebită). El a menționat că, potrivit mărturiilor unor ofițeri SIPA, la începutul lunii ianuarie 2005 Monica Macovei și Dan Tapalagă au pătruns în arhiva SIPA și au stat câteva ore acolo.
„Nu știu dacă au fost supravegheați sau nu. Mai mult, mi s-a spus că la plecare Monica Macovei a luat registrul de documente secrete și a plecat cu el. Nu știu dacă s-a făcut proces verbal, nu știu dacă avea dreptul — la cât am căutat și am încercat să aflu — lucrurile astea încălcau flagrant toate normele de securitate. Registrul de documente secrete a fost returnat celor care se ocupau de arhivă în momentul în care a fost numit un nou șef, procurorul Dobocan”, a spus el.
Mirel Curea a afirmat că o anchetă privind arhiva SIPA ar trebui să analizeze nu doar cele întâmplate în ultimii opt — zece ani, în contextul în care informațiile de acolo au fost folosite pentru șantajarea unor magistrați, juriști, avocați care „ar fi avut un fond uman și profesional foarte bun”, dar „au trebuit să joace cum li se cântă”.
„De acolo au plecat extraordinar de multe rele. Cunosc oameni — magistrați, juriști, avocați — care ar fi avut un fond uman și profesional foarte bun și care au trebuit să joace cum li se cântă. Li s-a distrus un parcurs profesional care ar fi fost onorabil și nu au avut încotro. Nu au făcut doar un mic compromis, de ăsta românesc, balcanic, ci au jucat cum li s-a cântat, din pricina unor mizerii din trecutul lor, mai mult sau mai puțin omenești, cu care au fost șantajați. Sunt oameni care au vorbit de lucrul ăsta, care au povestit cum li s-a amputat un anume parcurs. Unii dintre ei au avut tăria sau posibilitatea să își schimbe parcursul profesional. Alții nu au avut această alternativă și atunci au executat ce li s-a dictat”, a precizat Mirel Curea.
El a menționat că multe informații despre istoricul acestei instituții le-a obținut de la generalul Dan Gheorghe, fost director adjunct al Serviciului Independent de Protecție și Anticorupție. Curea a atras atenția asupra faptului că, potrivit datelor pe care le deține, ofițerii care activau în SIPA începuseră să acorde o atenție din ce în ce mai mare avocaților.
„SIPA s-a format pe baza arhivei, a bazei de date, preluate de la fosta Direcție I a Securității statului, care se ocupa de culegerea de informații, de stăpânirea informativă a domeniului justiție, sănătate, sport, artă, cultură, învățământ. Acolo erau o serie de documente, date, dosare întocmite înainte de 1989 despre judecători, procurori, avocați. Acelea au fost documentele de bază pe care s-a format arhiva SIPA. Tot de la el — și de la alți ofițeri de informații, fie activi, fie rezerviști (…) — am aflat că în continuare ofițerii care activau în SIPA se ocupau cu cunoașterea informativă a aceluiași domeniu: justiția. Adică lucrau informativ pe procurori, judecători și — din ce am putut eu deduce — a început să se acorde o atenție din ce în ce mai mare avocaților”, a declarat el.