Vicepremierul Dan Barna a declarat, miercuri, la prezentarea PNRR, că prin depunerea acestuia „România accesează o resursă de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar – 2026”, „o resursă care va schimba semnificativ componente importante din statul român” şi din modalitatea de funcţionare a acestuia.
„Am reuşit să încheiem o etapă foarte importantă, respectiv depunerea unui program care aduce în România, îndrăznesc să spun, cea mai consistentă componentă de investiţii raportată la interval de timp pe care a avut-o această ţară de la 1859 încoace şi pare că ne scapă importanţa majoră a acestui moment, pentru că prin depunerea acestui PNRR România accesează o resursă de dezvoltare cu un interval de timp foarte clar – 2026, o resursă care va schimba semnificativ componente importante din statul român şi din modalitatea de funcţionare a acestui stat.
Faptul că Uniunea Europeană a decis să aloce o sumă importantă pentru a ajuta ţările din UE să treacă mai repede peste efectele pandemiei este un excelent argument şi cumva e şi un instrument foarte puternic să nu mai invocăm scuzele politice care de 30 de ani au tot fost invocate într-un onctext sau altul atunci când a venit vorba de reformele necesare. Practic, acest program ne obligă să reuşim. Acest program, aşa cum este el construit, ne obligă pe noi ca ţară, ca şi Guvern, să facem acele reforme atât de importante”, a explicat Dan Barna.
El a vorbit despre principiile care au stat la baza acestui program.
Barna a menţionat astfel distribuirea geografic echitabilă a fondurilor, spunând că acest program este gândit „să nu lase pe nimeni în urmă”.
„Un alt criteriu este acela al descentralizării. Autorităţile locale trebuie să-şi dea dovada implicării şi a competenţei şi resursele şi o parte din program este gândit exact în logica aceasta în care resursele sunt la îndemâna autorităţilor locale, tocmai pentru ca primarii şi preşedinţi de consilii judeţene să dea dovada competenţei şi nivelului de gospodărism, ca să spun aşa”, a completat Barna, conform News.ro.
Al treilea principiu este legat de rolul autorităţilor locale „care sunt prezente şi sunt parte din funcţionarea şi modalitatea de gândire a acestui program”.
„Toate acestea gândite evident ca mijloace de a ajuta comunităţile locale să meargă spre acele priorităţi de digitalizare şi de «verde» în sens generic care vor ridica probleme foarte mari în perioada următoare”, a afirmat vicepremierul Dan Barna.
El a vorbit şi despre „rezultatele pe care acest program le propune” şi pe care România şi le asumă.
„Este acea componentă numită «valul renovării», la finalul căreia vom avea 2.000 de clădiri publice, rezidenţiale sau istorice renovate şi 1.500 de blocuri renovate, precum şi cele din Registrul naţional al clădirilor. Apoi, nuca cea mai tare din acest program, care a fost infrastructura, după cum ştiţi deja România este ţara care are în propunere cea mai consistentă componentă de infrastructură.”, a afirmat Barna, enumerând autostrada A7, capetele de la A8.
El a adăugat că 8,5 milioane de cetăţeni vor avea carte de identitate electronică, fiind un pas important spre digitalizare.
„De acuma, România intră într-o etapă şi mai complicată, aceea de a transforma acest program în realităţi şi acuma responsabilitatea se mută pe umerii fiecăruia dintre noi cei care suntem în poziţii de decizie sau de administraţie, de la vârful Guvernului până la cel mai mic UAT din ţară”, a conchis Barna.