Dan Barna: Efectele deciziei CCR pot fi foarte mari pentru stabilitatea sistemului legislativ

„Trebuie să aşteptăm şi motivarea Curţii pentru a vedea care a fost conflictul pe care Curtea l-a avut în considerare. Efectele pot fi unele foarte mari pentru procese şi stabilitatea sistemului legislativ din România, pentru că nu se întâmplă ca efect direct doar faptul că procesul lui Liviu Dragnea se va relua – asta fiind o consecinţă evidentă şi e important să ne întrebăm câţi oameni au posibilitatea să îşi schimbe judecătorii atunci când doresc, cum tocmai se întâmplă domnului Dragnea. Dar, dacă mergem pe o interpretare literală a deciziei, de asta spuneam că e important să vedem motivarea, pare că pentru toate procesele din ultima perioadă judecate de ICCJ apare o nouă cale de revizuire, ceea ce este un lucru foarte grav”, a declarat Dan Barna, pentru Agerpres.

El a atras atenţia asupra faptului că Parlamentul, în momentul în care a modificat Legea 304/2004, nu a introdus şi dispoziţii tranzitorii.

„Oricum, de la 1 ianuarie s-ar fi intrat pe noua prevedere legislativă care vizează tragere la sorţi pentru toţi cei cinci judecători. De acum încolo e foarte important de văzut care vor fi efectele – la fel ca şi în Ordonanţa 92 a lui Turodel Toader – pentru procesele care sunt în momentul de faţă în curs sau pentru cele care au fost judecate în ultima perioadă, pentru că acolo această modificare poate să aibă un efect devastator, în sensul că, pur şi simplu, se mai inventează extra-lege o cale de revizuire. Cel puţin aşa arată, de aceea spun că sunt curios să văd şi motivarea pe care Curtea Constituţională o va prezenta, dar, dincolo de asta, nu putem decât să constatăm că Liviu Dragnea tocmai şi-a găsit un mecanism prin care îşi va schimba judecătorii din dosar. (…) Impactul e unul major pe sistem, nu e doar beneficiarul evident din aceste zile, care e Liviu Dragnea”, a explicat Barna.

Citeşte şi: CCR a admis sesizarea guvernului pe tema completelor de cinci judecători de la ÎCCJ. Completul care îl judecă pe Dragnea, refăcut

Miercuri, Curtea Constituţională a decis că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

Alte articole

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

CTP reacționează la decizia CCR de renumărare a voturilor: „Ținta acestei hotărâri demențiale este blocarea Elenei Lasconi”

Astfel, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat la finalul şedinţei că Instanţa supremă a dat mai multe hotărâri începând cu anul 2014, potrivit cărora erau desemnaţi prin tragere la sorţi doar patru membri ai completelor de cinci.

Urmează ca Înalta Curte să ia de îndată măsurile necesare pentru constituirea completurilor de cinci, în sensul desemnării prin tragere la sorţi a tuturor membrilor acestora, a mai spus Dorneanu.

Completurile de cinci judecători în materie penală de la Instanţa supremă au pe rol dosare importante, în care sunt judecaţi, printre alţii, liderul PSD, Liviu Dragnea, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, omul de afaceri Sebastian Ghiţă şi fostul judecător de la CCR Toni Greblă.

De altfel, preşedintele PSD a deschis la Curtea de Apel Bucureşti, în contencios, un proces împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care a reclamat nelegalitatea constituirii completurilor. AGERPRES/(A, AS – autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)