Dan Cărbunaru: „Guvernul nu va prelungi starea de alertă, care va înceta pe 8 martie la miezul nopţii”

De asemenea, Dan Cărbunaru a anunţat şi mai multe măsuri luate de Guvern în sprijinul valului de refugiaţi intraţi în România din Ucraina, care fug din calea războiului declanşat de Rusia.

„Mâine (marţi, 8 martie – n.r.) este ultima zi în care rămâne activă starea de alertă, generată de nevoia de a gestiona pandemia de COVID-19. Sunt abilitat să vă comunic că va rămâne ultima zi. Guvernul nu va prelungi starea de alertă. Ca atare, mâine, la miezul nopţii, va expira starea de alertă în România. În privinţa situaţiilor privind formularul de localizare a pasagerului şi a certificatului verde, Ministerul Sănătăţii, în perioada imediat următoare, va clarifica reglementările privind cele două categorii de documente”, a precizat Dan Cărbunaru, luni, la Palatul Victoria.

Guvernul României se angajează să acorde spijin atât copiilor preşcolari însoţiţi de părinţi, cât şi celor care au trecut graniţa alături de alte persoane decât cele din familie, iar şcolarilor şi studenţilor refugiaţi li se vor asigura condiţii pentru continuarea studiilor.

Citeşte şi: Charles Michel, preşedintele Consiliului European, îi cere lui Putin să înceteze războiul din Ucraina şi să garanteze siguranţa convoaielor umanitare

Alte articole

Mai ceva ca pe front! Peste 7.000 de ucraineni stau la aceeaşi adresă dintr-un cătun din Botoşani

Ciolacu anunță că România va continua să susţină Ucraina: ”Mulţi sunt mame cu copii, cu nepoţii, s-au integrat în sistemul şcolar în limba maternă, indiferent de nivelul de învăţământ”

„Guvernul a aprobat noi măsuri pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară copiilor, adulților, persoanelor cu dizabilități și tuturor ucrainenilor care vin în România.

Având în vedere evoluția evenimentelor din Ucraina, au fost stabilite soluțiile pentru asigurarea drepturilor la educație, sănătate, muncă, protecția copilului, protecția persoanelor cu dizabilități. De asemenea, Ordonanța de urgență aprobată include măsuri pentru a facilita și încuraja societatea civilă, mediul privat și persoanele fizice să facă în continuare donații în beneficiul refugiaților ucraineni, iar organizațiile internaționale să aibă un mecanism mai simplu de colaborare.

Aceste măsuri au fost stabilite în contextul în care s-a propus de către Comisia Europeană activarea Directivei 2001/55/CE a Consiliului din 21 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate.
Principalele reglementări ale Ordonanței de Urgență:

Asigurare flux la frontieră

Pentru asigurarea infrastructurii administrative și a resursei umane necesare gestionării afluxului masiv de persoane din Ucraina, se instituie posibilitatea acoperirii necesarului de personal până la încetarea situației, dar nu mai mult de 3 ani, astfel:

MAI va putea rechema în activitate/reîncadra, fără concurs, pe durată determinată de un an, cadre militare/polițiști care au trecut în rezervă/le-au încetat raporturile de serviciu, cu acordul acestora;

MAI va putea angaja personal fără concurs, pentru activităţi specifice domeniilor migrație și azil, situații de urgență și ordine și siguranță publică, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 90 de zile de la data încetării conflictului armat din Ucraina;

Se extinde posibilitatea plății drepturilor de hrană și pentru situația în care cetățenii străini sau apatrizii sunt găzduiți de persoane fizice. Mecanismul de aplicare  va fi stabilit prin Hotărâre de Guvern.

Dreptul la educație:

Copiii ucraineni aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, beneficiază de dreptul la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții și din aceleași bugete cu antepreșcolarii, preșcolarii și elevii români. Totodată, ei vor avea dreptul la cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană,  dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale.

Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, va asigura resursa umană pentru cuprinderea tuturor minorilor în programele de învățământ, prin asigurarea resursei umane necesare desfășurării activităților didactice. În situația în care resursa umană este insuficientă, activitatea didactică și activitatea de consiliere școlară va putea fi realizată de studenții din universitățile de stat/particulare din România sau de cadre didactice pensionare.

De asemenea, copiii ucraineni vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați, pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății.

Statul român le va asigura și dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute de lege, pentru elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, dar și de dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.

Studenți:

În vederea cuprinderii studenților care provin din Ucraina în universitățile românești,  Ministerul Educaţiei va putea aproba în anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri – în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat

Cazare elevi și studenți:

Pentru refugiații cazați în spațiile unităților de învățământ preuniversitar de stat și private și instituțiilor de învățământ universitar de stat și private, se acordă o subvenție pentru cazare 50 lei/refugiat/zi și masă în cuantum de 20 lei/refugiat/zi, pe o perioadă de până la 90 de zile.

Protecția copilului:

Un aspect important se referă la protecția copiilor ucraineni care vin în România, neînsoțiți. O problemă semnalată de societatea civilă din primele zile ale agresiunii militare.

Prin actul normativ aprobat astăzi, se reglementează statutul minorului neînsoțit ca fiind cetățeanul străin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsoțit de niciunul dintre părinți sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane.

Pentru a asigura o intervenție integrată a instituțiilor implicate pentru protecția drepturilor copiilor, la nivelul fiecărui județ și, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului București se constituie Grupul Operativ pentru Copiii  Neînsoțiți. Rolul acestui grup este să identifice rapid măsura cea mai adecvată pentru protecția minorului neînsoțit. Coordonarea Grupului este asigurată de un reprezentant cu funcție de conducere din partea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Pentru a putea oferi protecție copiilor aflați în astfel de situații critice, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului pot angaja personal contractual pe durată determinate, care nu poate fi mai mare de 3 ani. Va fi asigurată astfel infrastructura administrativă și resursa umană necesară pentru a oferi protecție copiilor ucraineni care intră în România.

Protecția persoanelor cu dizabilități:

Potrivit actului normativ, persoanele cu dizabilități însoțite sau neînsoțite, care rămân în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale de protecție prevăzute de lege: locuințe protejate, centre de pregătire pentru viață independent, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/criză.

Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situație de dependență, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, au posibilitatea să beneficieze, la cerere, de serviciile sociale în conformitate cu legislația privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

De asemenea, pentru persoanele adulte cu dizabilități care provin de pe teritoriul Ucrainei și care nu dețin documente de identitate valabile, se propune inițierea procedurilor aplicabile în materia azilului, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea acordării serviciilor rezidențiale.

Autoritățile administrației publice locale vor avea posibilitatea să angajeze asistenți sociali în cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivel local și județean și în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, în funcţie de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.

Asistență medicală:

Cetățenii străini și apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și nu solicită o formă de protecție în România potrivit Legii azilului, vor primi gratuit asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, prin sistemul național de asistență medicală de urgență. Serviciile medicale vor fi oferite în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în locațiile de cazare stabilite de comitetele pentru situații de urgență.

De asemenea, refugiații ucraineni vor fi incluși în programele naționale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente și asistență medicală adecvată.

Sunt și alte reglementări care să simplifice și să faciliteze accesul oamenilor la serviciile medicale, cum ar fi aceea că accesul la pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.

Dreptul la muncă:

Setul de măsuri aprobate de Guvern cuprinde și soluții pentru a facilita accesul cetățenilor ucraineni pe piața muncii din România, astfel încât aceștia să-și poată asigura o sursă de venit din muncă. Acest fapt va contribui la o mai bună integrare a lor în perioada în care sunt nevoiți să rămână pe teritoriul României.

Cetățenii ucraineni vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă pe teritoriul României în baza declarației pe propria răspundere, dată angajatorului roman. Prin această declarație ei își asumă că îndeplinesc condiţiile de pregătire profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării postului pe care urmează să fie încadrați şi că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pe teritoriul României.

De asemenea, cetățenii proveniți din Ucraina vor avea posibilitatea să se încadreze în muncă fără a fi necesară obținerea, de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina, a vizei de ședere în scop de muncă.

Actul normativ include și mecanismul de decontare a serviciilor de asistență umanitară asigurate de statul român.

Donații, sponsorizări

O altă modificare se aduce Legii 273/2006 privind finanțele locale și prevede posibilitatea realizării de donații pentru ajutorarea persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina.

Sumele donate vor fi gestionate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care va deschide un cont distinct de disponibil în lei.

Contul nu este purtător de dobândă și nu este supus executării silite.

Aceste sume reprezentând donaţii în bani se deduc integral din rezultatul fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv se scad integral din baza impozabilă pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor.

Campania de donare se desfășoară de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, până la data de 31 decembrie 2022.

În situaţia în care sumele colectate au fost depuse în valută la instituţiile de credit, acestea se transferă în echivalent lei calculat la cursul de schimb valutar al instituției de credit din ziua transferului.

Toate cheltuielile necesare pentru colectarea fondurilor şi pentru gestionarea conturilor deschise în lei şi în valută la instituții de credit vor fi suportate prin sume puse la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne în bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Citeşte şi: Angajaţii Senatului care desfăşoară activităţi de voluntariat în beneficiul refugiaţilor din Ucraina vor putea beneficia de 5 zile libere. Alina Gorghiu: „Va contibui semnificativ la creşterea imaginii Senatului”

De asemenea, și în domeniul TVA se reglementează ca bunurile și serviciile acordate gratuit în scop umanitar de către persoane impozabile, persoanelor afectate de conflictul armat din Ucraina,  să fie considerate bunuri și servicii acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau de mecenat, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului.

Bunurile acordate și/sau serviciile respective sunt acordate sau prestate în baza solicitării Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind distribuite direct sau prin intermediul organizațiilor neguvernamentale care și-au exprimat intenția, pe baza documentelor de predare-primire a bunurilor/prestarea serviciilor.

Și această măsura este valabilă până la 31 decembrie 2022, inclusiv, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru bunurile/serviciile, inclusiv mijloace financiare, acordate UNICEF, precum și altor organizații internaționale, potrivit  regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte, de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se prevede instituirea unui regim fiscal special, de exemplu se  prevede deductibilitate în limitele aplicabile în prezent cheltuielilor de sponsorizare, fără a exista obligația înscrierii entităților beneficiare respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale.

Alte modificări, destul de tehnice,  se referă la condiționalități privind obligația de a depune declarația informativă privind beneficiarii acestora și pentru bunurile și acordate UNICEF, precum și altor organizații internaționale.”, se arată pe situl Guvernului României.

Citeşte şi: Ministrul Energiei, despre criza gazelor. „Nu cred că e cazul să discutam de scenarii apocaliptice. Nu vom avea probleme cu aprovizionarea”