Procurorii cer maximul de pedeapsă prevăzut de lege, după ce, în prima instanţă, DD a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, transmite România TV.
În 21 octombrie 2010, patronul postului OTV, Dan Diaconescu, Doru Pârv şi Mitruş Ghezea au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie pentru şantajarea lui Ion Moţ, atunci primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.
La 18 decembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1, care a judecat fondul dosarului, l-a condamnat pe Diaconescu la trei ani de închisoare cu executare, din care să se scadă zilele în care acesta a fost în arest preventiv, respectiv perioada 22-25 iunie 2010.
În acelaşi dosar, Dorel Petru Pârv a primit tot trei ani de închisoare cu executare, iar Mitruş Ghezea, doi ani şi şase luni de închisoare, de asemenea cu executare.
DNA va cere însă majorarea pedepselor dispuse la fondul dosarului, pe motiv că „sentinţa este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.
”Sentinţa este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor Cristian-Dan Diaconescu, Petru Dorel Pârv şi Mitruş Gheza. (…) În temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a solicităm instanţei de control judiciar admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei apelate, iar în rejudecare majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor Cristian-Dan Diaconescu, Petru Dorel Pârv şi Mitruş Gheza”, se arată în motivele de apel ale DNA faţă de sentinţa dată.
DNA afirmă că ”strict” din punct de vedere al limitelor de pedeapsă, legea penală mai favorabilă se apreciază nu în funcţie de vechiul sau noul Cod penal ( în ambele incriminări se prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 şi 7 ani, respectiv în art. 194 pct.1 şi 2 din Legea 15/1968 şi art. 207 alin 2 şi 3 din Legea 286/2009 ), ci de modificările aduse art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 prin art. 79 pct. 8 din Legea 187/2012.
DNA apreciază că nu puteau fi reţinute circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor pentru următoarele considerente:
”Circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a nu poate fi considerată incidentă în cauză prin simpla lipsă a antecedentelor penale ale inculpaţilor Diaconescu şi Ghezea. (…) Pentru a constitui o circumstanţă atenuantă, conduita bună a inculpatului anterioară săvârşirii infracţiunii trebuie să rezulte şi din alte împrejurări, simplul fapt că activitatea trecută a inculpatului nu a intrat sub incidenţa legii penale nefiind suficient pentru o astfel de apreciere. (…) Caracteristica inculpaţilor de ‘persoane instruite’ nu convinge ca un element în favoarea acestora. (…) Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media. (…) Cu titlu de exemplu arătăm atitudinea inculpatului Diaconescu de tergiversare a procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală, inculpat care în ciuda studiilor superioare a invocat constant procurorului dificultăţi în lecturarea a mai mult de 20 de file pe zi în medie din actele dosarului, aspect reţinut şi de instanţă ca un element în defavoarea sa”, susţine DNA în motivele de apel.
În document se subliniază că activitatea desfăşurată de Diaconescu şi Ghezea nu se circumscrie Codului deontologic al jurnalistului care prevede că ‘Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă’, aspect reţinut şi de instanţă.
În ceea ce priveşte atributul de persoane ”perfect integrate în societate” cu care au fost etichetaţi toţi inculpaţii în vederea reţinerii acestui aspect ca şi circumstanţă atenuantă, ne exprimăm rezerva pentru o astfel de calificare, în primul rând pentru că nu se oferă o explicaţie mai amănunţită a acestei sintagme, adaugă sursa citată.
‘‘Dacă analizăm mai atent contextul, observăm că inculpaţii au comis faptele dintr-o poziţie şi un statut social peste medie, chiar dominant în raport cu victimele lor, care nu aveau mijloace de ripostă similare unor atacuri venite prin presă din partea unor oameni de decizie. Toate aceste critici apreciem că trebuie avute în vedere şi în situaţia în care instanţa de control judiciar apreciază ca lege mai favorabilă legea nouă, constituind în opinia noastră argumente pentru majorarea pedepselor peste cuantumul stabilit de instanţa de fond şi peste minimul special prevăzut în noul cod penal pentru infracţiunea prev. de art. art. 207 alin 2 şi 3 din Legea 286/2009 cu aplicarea art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 cu modificările aduse prin art. 79 pct.8 din Legea 187/2012”, conchide DNA.
Dan Diaconescu a fost condamnat, în decembrie 2013, la trei de ani de închisoare pentru şantaj.
Potrivit deciziei Judecătoriei Sectorului 1, lui Dan Diaconescu i se vor interzice mai multe drepturi, printre care acela de a fi ales într-o funcţie publică, timp de trei ani după executarea pedepsei principale cu închisoarea.
‘Dispune confiscarea de la inculpatul Dan Cristian Diaconescu a sumei de 4.500 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plăţii. În baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală (…) admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Florin Ion Moţ şi obligă în solidar pe inculpaţii Dan Diaconescu şi Dorel Pârv la plata sumelor de 30.000 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plăţii şi 42.000 lei, reprezentând daune materiale, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 1.07.2009 până la data plăţii efective, respectiv 10.000 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plăţii, reprezentând daune morale‘, se arată în decizia instanţei.
Judecătoria Sectorului 1 a mai dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Diaconescu, până la concurenţa sumelor de 44.500 euro şi 42.000 lei, şi l-a obligat pe acesta la plata sumei de 70.000 lei cheltuieli judiciare către stat şi 14.380 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă Ion Florin Moţ
În 21 octombrie 2010, patronul postului OTV, Dan Diaconescu, Doru Pârv şi Mitruş Ghezea au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie pentru şantajarea lui Ion Moţ, atunci primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au acuzat pe Cristian Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV, de două infracţiuni de şantaj.
Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei „Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată pentru şantaj.
În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA se arată că, în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Doru Pârv, pe primarul unei comune din judeţul Arad, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.
„Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri”, susţine DNA.
Primarul arădean, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Doru Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, „scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.
De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii „Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.
„Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.