Dan Radu Ruşanu şi Ilie Carabulea rămân în arest preventiv

Pe 25 martie, Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea procurorilor de prelungire cu 30 de zile a mandatelor de arestare preventivă pe numele celor trei, cercetaţi în dosarul ASF-Carpatica, apoi Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac au făcut contestaţie, respinsă miercuri de ÎCCJ, potrivit Agerpres.

Dan Radu Ruşanu a fost reţinut pe 25 februarie de procurorii DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

„Din ordonanţa de extindere a urmăririi penale a rezultat că există date şi indicii rezonabile, conform cărora, pentru perpetuarea situaţiei de favorizare a SC Carpatica Asig SA şi urmărind impunerea în cadrul consiliului ASF a anumitor persoane, dar şi întărirea propriei puteri decizionale, Dan Radu Ruşanu a efectuat demersuri pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă de către Guvernul României, care să dea caracter normativ şi obligatoriu intereselor sale personale şi de grup. Astfel, potrivit probelor administrate până în prezent, a rezultat că suspectul Ruşanu a întocmit, în fapt, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 93/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea Legii 136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România şi a avizat, în calitate de preşedinte al ASF, proiectul de lege, care a fost ulterior adoptat în şedinţa de guvern din 16.10.2013 şi publicat în Monitorul Oficial al României în 18.10.2013”, declară DNA.

Procurorii susţin că, pentru atingerea intereselor personale, Dan Radu Ruşanu, în complicitate cu iniţiatorul de drept al proiectului de lege, s-a prevalat de angajamentele legislative şi instituţionale pe care ASF şi le-a asumat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru introducerea unor modificări în proiectul de ordonanţă de urgenţă, care au constat în interpretarea subiectivă şi părtinitoare privind cerinţele legate de calificările profesionale minime pe care trebuiau să le aibă membrii Consiliului.

Alte articole

Șmenurile liberale dinamitează companiile de stat în energie

Bani mai mulţi pe card pentru 8,5 milioane de români. Creştere semnificativă în contul de care ai uitat

„Astfel, cunoscând faptul că Daniel Tudor, la acea dată vicepreşedintele sectorului de supraveghere a asigurărilor, nu îşi echivalase studiile efectuate în afara ţării, a impus şi a obţinut modificarea legislaţiei, în sensul introducerii, ca şi condiţie, pentru a ocupa funcţia de membru al Consiliului ASF, experienţa profesională în domeniul financiar a instituţiilor de credit şi/sau a instituţiilor financiare nebancare de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor. O altă prevedere a cărei reglementare a obţinut-o în cadrul şedinţei de guvern din 16.10.2013 a constituit-o concentrarea, sub autoritatea exclusivă a preşedintelui ASF, a deciziei de declanşare sau nu a unor controale la societăţile de asigurări, inopinate, îngrădind astfel atribuţiile vicepreşedinţilor sectoarelor supravegheate, care se presupune că aveau competenţele să decidă oportunitatea instituirii unor astfel de controale”, mai declară DNA.

Procurorii arată că, în acest mod, Dan Radu Ruşanu a urmărit şi a obţinut foloase necuvenite, prin încălcarea normelor de drept, aducând vătămări, atât instituţiei ASF, care, ca organism administrativ autonom de specialitate, trebuie să funcţioneze, guvernat de principiul transparenţei instituţionale, cât şi lui Daniel Tudor.

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv pe 30 ianuarie, alături de Marian Mîrzac, membru neexecutiv în Consiliul de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), ambii fiind puşi sub acuzare în dosarul ASF-Carpatica.

Potrivit DNA, Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib şi Transcar, prin intermediul cărora deţine şi controlează în mod indirect societatea de asigurări SC Carpatica Asig SA, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi la uz de fals.