Dan Şucu, proprietarul Mobexpert: „Noi ne asumăm pierderile din închiderea magazinelor pentru protecţia angajaţilor şi a clienţilor”

Pentru a proteja angajaţii şi clienţii de răspândirea virusului COVID-19, Dan Şucu a luat decizia dramatică de a închide toate magazinele şi a trimite 2.500 de oameni acasă, asumându-şi susţinerea financiară a lor.

El şi-a asumat pierderile care vor interveni din această închidere totală.

Citeşte şi: Ludovic Orban anunţă că Guvernul va plăti salariile angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic. „Va trebui să injectăm bani în economie”

În acelaşi timp, susţine că ceilalţi parteneri contractuali, proprietari de spaţii comerciale, mall-uri, bănci, furnizori, nu manifestă aceeaşi întelegere a situaţiei în care se află economia şi toate companiile.

Alte articole

Efectele de lungă durată ale COVID-19. Ce au descoperit oamenii de știință

Creștere alarmantă a numărului de cazuri de COVID-19 în iulie. Au fost raportate 11 decese

„Cu greu reuşim să ajungem la un compromis echitabil. Într-o circumstanţă atât de nefericită, toţi actorii economici din piaţă trebuie să-şi asume pierderi.” a menţionat Dan Şucu într-o opinie scrisă pentru ZF.

El a dat câteva exemple, respectiv suspendarea unui contract de credit cu o bancă.

„Băncile cu care am vorbit sunt oricând dispuse să prelungească termenul de plată, dar cu o acumulare de dobândă. Atenţie! Rata la principal nu este cheltuială, dobânda însă da. Dacă la o primă impresie, amânarea ratelor ar putea apară ca un ajutor, acumularea de dobânzi va fi extrem de împovărătoare şi greu de plătit, atunci când vom relua activitatea” mentionează el.

„Pe masura ce avansam in timp iar epidemia de COVID-19  afecteaza din ce in ce mai mult societatea, implicatiile economice devin din ce in ce mai evidente si mai acute. Pentru magazinele care vand produse non-alimentare si pentru fabricantii, furnizori ai acestora, totul arata  ca o furtuna perfecta.

Incasarile majoritatii magazinelor au scazut peste noapte cu procente ametitoare, iar unii dintre noi, comercianti sau fabricanti,  chiar a trebuit sa inchidem complet, in principal pentru a ne proteja clientii si salariatii. Este normal intr-o astfel de situatie, fie ca suntem patroni, fie ca suntem manageri sa incercam din rasputeri sa ne tinem afacerile in viata.

Stim cu totii ca avem obligatii fata de angajatii nostri, pe care ni le-am asumat deja. Intelegem de asemenea ca Guvernul a auzit strigatul nostru de ajutor si intentioneaza sa sprijine.

Avem insa multe alte cheltuieli suplimentare, carora trebuie sa le facem fata, repet, in conditia in care veniturile noastre sunt aproape de zero. Din pacate si destul de frecvent, ne lovim de lipsa de intelegere in negociere din partea partenerilor contractuali, fie ei proprietari de spatii comerciale, malluri, banci, furnizori. Cu greu reusim sa ajungem la un compromis echitabil.

Citeşte şi: Angajaţii de la Dacia şi Ford România, în şomaj tehnic de joi

Care este acest compromis?

Este foarte simplu. Intr-o circumstanta atat de nefericita, toti actorii economici din piata trebuie sa-si asume pierderi. Noi am inteles ca din profitul anilor 2018, 2019 trebuie sa sustinem dificultatile si pierderile care vor aparea in 2020. Oare ceilalti actori economici, la care am facut referire mai devreme, sunt si ei dispusi sa-si asume partea lor din pierdere?  Avem mijloace prin care putem sa-I convingem?

Sigur! Putem negocia suspendarea contractelor, fie ca este vorba de contract de inchiriere, fie ca este vorba de contract bancar sau de alte genuri de contracte. Experienta proprie insa, din ultimele zile nu mi-a confirmat ca as putea obtine acest lucru, in buna intelegere. Sa dau un exemplu: o suspendare de contract cu o banca inseamna, ca firma pe aceasta perioada nu ar fi obligata sa plateasca rate sau dobanzi. Bancile cu care am vorbit sunt oricand dispuse sa prelungeasca termenul de plata dar cu o acumulare de dobanda.

Atentie! Rata la principal nu este cheltuiala, dobanda insa da. Daca la o prima impresie, amanarea ratelor ar putea aparea ca un ajutor, acumularea de dobanzi va fi extrem de impovaratoare si greu de platit, atunci cand vom relua activitatea. Daca noi nu mai avem venituri intr-o proportie semnificativa, nu ar fi normal ca in aceasta conjunctura nefericita si imprevizibila sa impartim echitabil riscurile si banca sa renunte la veniturile ei, adica la dobanda pe aceasta perioada ? Nu asta ar insemna impartirea costurilor intr-o situatie de criza?

O situatie similara intalnesc in relatia cu proprietarii de malluri, care greu raspund la telefon, iar cand o fac, nu discuta decat despre certificatul de forta majora. Este adevarat, acest certificat clarifica lucrurile. Toate contractele comerciale au clauza de forta majora iar acea clauza prevede suspendarea contractului pe perioada evenimentului.

Concluzia acestor randuri nu poate sa fie decat una

Este totusi de dorit, pentru asigurarea unei normalitati in desfasurarea relatiilor comerciale si economice, sa existe un set de criterii in baza carora certificarea unei situatii de forta majora sa fie facuta. Avand in vedere amploarea efectelor negative in randul multor operatori din sectoare numeroase, ma astept ca invocarea cauzelor de forta majora sa se intample la scara mare. Aceste criterii ar contribui la trierea predictibila si mai rapida a acestor situatii de invocare a fortei majore, dar si la prevenirea abuzurilor.

Concluzia acestor randuri nu poate sa fie decat una: atunci cand vom relua activitatea, clientii nostri si cei aproape 1.000.000 de oameni pe care ii angajam, se astepta ca firmele noastre sa fie la fel de eficiente si puternice cum au fost la inceputul lunii martie. Chiar daca vom suferi pierderi majore, trebuie sa rezistam si depinde de noi sa o putem face, insa trebuie sa ramanem de buna credinta si solidari.”, este opinia scrisă de Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.