Această tendință reflectă un aspect pozitiv al migrației, dar și o provocare demografică pentru România. Creșterea populației prin migrație aduce beneficii economice și culturale, însă subliniază și scăderea natalității autohtone. Potrivit INS, această situație este un indiciu al schimbărilor profunde din structura demografică a țării, care necesită politici adecvate pentru a susține echilibrul și dezvoltarea sustenabilă.
”Revin cu o veste tristă.
Conform datelor Eurostat, numărul locuitorilor din România a crescut cu 10.000 de persoane în ianuarie anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut.
Stiți cum? Pe baza migrației. S-au născut 90.000 de copii și am avut 100.000 de migranți. Bravo popor român!”, scrie Dan Voiculescu pe blogul său.
Calculul făcut de Dan Voiculescu nu are, totuşi, acoperire, neexistând o corelaţie între sporul de 10.000 al populaţiei, numărul de naşteri şi numărul de imigranţi intraţi în România. În primul rând, numărul migranţilor nu compensează numărul naşterilor, ci i se adaugă. Logica ar dicta ca ce-i 100.000 de migranţi să compenseze un „deficit”, dacă în ultimul an am fi avut cu 90.000 mai puţine naşteri, dar nu este cazul.
Natalitatea continuă să scadă în România, astfel că în luna mai a acestui an s-au născut cu 2.200 mai puţini copii faţă de aceeaşi lună din 2023, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
„În mai 2024 s-a înregistrat naşterea a 11.505 copii, în scădere cu 387 (-3,3%) faţă de luna aprilie 2024. Sporul natural s-a menţinut negativ în luna mai 2024, adică numărul persoanelor decedate fiind de 1,7 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii”, transmite INS.
Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna mai 2024 a fost mai mic cu 2.219 (-16,2%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2023, mai punctează Statistica.