„DNA-ul a ajuns în această criză pentru că autorităţile statului – acelea în care zicea ambasadorul american că are „încredere” – au evitat şi ezitat prea mult să îşi exercite efectiv rolul de verificare şi control, bazându-şi inactiunea tot pe declaraţiile laudative ale ambasadelor, deşi acestea nu au nici atribuţia legală şi nici instrumentele necesare pentru o evaluare de profunzime a unei instituţii sau a unui sistem de justiţie dintr-o altă ţară”, a scris Dana Gîrbovan pe pagina sa de Facebook.
Ea mai spune că autorităţile române au ignorat problemele reale ale DNA, preferând să prezinte, printr-un „mod tipic comunist”, cu aplauze şi „discursuri glorioase”, bilanţuri în care să arate doar realizările: „«Aplauzele»despre activitatea unei instituţii ori persoane nu se pot face pe sărite, luând numai ce dă bine, dar ignorând problemele, în timp ce se clamează principii măreţe de genul «susţinem lupta anticorupţie» ori «statul de drept»”.
Preşedintele UNJR susţine că este o problemă faptul că atât presa, cât şi politicienii români aşteaptă evaluări şi aprecieri de la ambasade în privinţa justiţiei române şi insistă în obţinerea acestora, făcând referire la întâlnirea de joi dintre preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, la finalul căreia jurnaliştii i-au adresat şi întrebări legate de scandalul din jurul procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Klemm a spus că îşi menţine încrederea în munca procurorului, care a fost analizată de autorităţile judiciare române, fără să comenteze mai mult situaţia.
„Mentalitatea instituţiilor româneşti a fost de genul că, dacă ambasadele laudă şi aplaudă, noi nu putem spune că lucrurile nu-s chiar aşa, pentru că ne contrazicem partenerii. (…) Pentru a corecta această situaţie pe viitor, care în loc să ajute, de fapt slăbeşte sistemul judiciar, ar fi mult mai util ca ambasadorii străini în România, atunci când fac declaraţii despre chestiuni ce ţin de justiţie, să se asigure înainte că au cunoştinţe temeinice despre sistemul de drept românesc, iar declaraţiile pe care le fac sunt lipsite de echivoc”, scrie Gîrbovan.
Judecătorul consideră că încrederea într-o instituţie poate fi păstrată doar împreună cu responsabilitatea sa, iar DNA va decădea sau se va recredibiliza, în funcţie de modul de acţiune şi de gradul de profesionalism cu care autorităţile române îşi vor exercita atribuţiie de evaluare şi control.