Daniel Dăianu proune o TAXĂ DE SOLIDARITATE. Cine ar urma să achite taxa de coronavirus

„Rectificarea bugetară este pusă de această stare de urgenţă. Şi a doua dimensiune a rectificării bugetare derivă din necesitatea absolută de a aloca mai mult primului front de luptă, şi anume protecţia vieţii sau apărarea vieţii oamenilor.

Ce înseamnă acest lucru? Că trebuie să facem chiar în condiţiile extrem de vitrege ale bugetului românesc, un buget foarte sărac în ceea ce priveşte veniturile, să creăm spaţiu fiscal sectorial, adică să realocăm resurse pentru spitale şi când spun spitale mă refer la medici, la asistenţi şi asistente, la toţi cei care deservesc ambulanţele.

Peste 10.000 de oameni din Bucureşti vor fi testaţi pentru noul coronavirus. „Trebuie să ştim pe unde circulă acest virus” 

Aici nu este vorba numai de efectul financiar. Realocăm resurse, adică bani pentru sănătatea publică, pentru acest front. Trebuie să avem şi forţa care nu ţine numai de finanţă, de a obţine echipamentul necesar pentru că în Europa statele membre în momentul de faţă au uitat de solidaritate şi fiecare se luptă pentru a obţine cât mai mult echipament medical.

Alte articole

Masca revine în tot mai multe spitale din cauza cazurilor de gripă şi COVID-19

Marius Şumudică, internat de urgenţă într-un spital din Turcia. Diagnostic teribil pus de medici

Este o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru echipamente”, a spus Daniel Dăianu, la Digi 24. Întrebat dacă la această rectificare bugetară contează de unde sunt luaţi banii, el a răspuns afirmativ.

„Nu poţi să iei de peste tot la fel. Eu cred, şi totdeauna am avut această credinţă, că în bugetul nostru există redundanţă, există ineficienţă. Deci dacă am cartografia bine şi de fapt există această hartă a ineficienţelor în sector bugetar, de acolo lesne s-ar putea reorienta resurse. De la salarii, de pildă, nu ai cum să reorientezi.

Eu am făcut o propunere, nu sunt singurul. Am făcut o propunere de pildă ca să se aplice, cel puţin temporar o taxă de solidaritate. Am avut o taxă pentru a achiziţiona ceea ce face parte din patrimoniul românesc, când a fost vorba despre Brâncuşi. De ce să nu facem cu atât mai mult acum, când este vorba de patrimoniul uman al României, să salvăm vieţi omeneşti, o taxă? De fapt aici am testa sentimentul de solidaritate.

BILANŢ CORONAVIRUS ROMÂNIA. 1029 persoane infectate până joi, 26 martie. 123 de cazuri noi, numărul deceselor a ajuns la 18

O taxă de solidaritate care să fie acceptată de societatea românească, de la un anumit nivel al veniturilor. Nu mă refer numai la salarii. Să se aplice această taxă temporar care să suplimenteze resursele alocate pentru primul front de luptă. Ar avea şi o încărcătură simbolică mare. Am putea să creăm un fond de solidaritate”, a afirmat Daniel Dăianu.

Referitor la şomajul tehnic, el a spus că este obligatoriu. Acesta se poate face prin redistribuirea de resurse şi este un alt mod în care testăm solidaritatea.
„Ar fi imoral să lăsăm aceste persoane de izbelişte. Noi avem şi la Consiliu Fiscal unele calcule. Luni de zile pot fi acoperite cheltuieli dedicate şomajului tehnic”, a precizat Dăianu.

De asemenea, acesta a explicat că putem să avem o creştere a deficitului bugetar în acest an de două – trei procente din PIB, dar să fie o cheltuială raţională, care este dedicată luptei contra coronavirus, acoperirii cheltuielilor de şomaj.

Totodată, Daniel Dăianu a făcut refere la facilitatea de amânare a ratelor la credite şi a spus că ar introduce o nuanţă, să fie destinată pentru persoanele fizice şi firmele care au nevoie.

„Eu nu cred că această amânare ar trebui să fie reacţia automată a fiecărui cetăţean, a fiecărei întreprinderi care ar încerca să-şi optimizeze operaţiunile. Este foarte bine că băncile au înţeles care este perioada, că nu se pot desfăşura afacerile ca într-o situaţie cât de cât normală şi că este necesară o împărţire a poverii.

Peste tot în lume se face aşa ceva. Şi cred că se mai impune o observaţie. Această practică nu este o inovaţie românească. În toată Uniunea Europenă guvernele, mediul de afaceri, autorităţile de supraveghere şi reglementare care nu întotdeauna sunt băncile centrale, au înţeles că se impune această împărţire a poverii.

Şi că este chiar în interesul băncilor ca atunci când vom fi depăşit acest moment foarte, foarte dificil, sau această perioadă dificilă, un număr cât mai mare de întreprinderi să fie capabile să-şi desfăşoare activitatea în condiţii fireşti, fără a avea nevoie de un sprijin excepţional din partea guvernului sau al sistemului bancar.

Tot astfel cum cetăţenii nu trebuie să iasă din această perioadă pur şi simplu istoviţi şi fizic şi mental”, a mai declarat Daniel Dăianu, conform Agerpres.ro