Daniel Savu (PSD): Cinci parlamentari din Prahova ai Puterii vor vota moțiunea de cenzură

„Pot spune că cinci parlamentari ai Puterii din județul Prahova vor vota moțiunea de cenzură pe care a depus-o USL. Nemulțumirile acestora sunt legate de modul în care au fost tratați de Roberta Anastase în județ, dar și de lipsa de ajutor pentru cetățenii pe care îi reprezintă. În aceste condiții, tind să cred că moțiunea noastră de cenzură va trece și va marca, astfel, un mandat scurt și rușinos al lui Mihai Răzvan Ungureanu. Se pare că guvernarea de tarabă pe care premierul Ungureanu a practicat-o din momentul în care a fost numit de Traian Băsescu a nemulțumit nu doar cetățenii și parlamentarii Opoziției, ci și pe cei ai Puterii. Este un semn important că Executivul trebuie să plece”, a declarat senatorul Daniel Savu.

USL a depus miercuri la Parlament prima moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Moţiunea de cenzură „Opriţi Guvernul şantajat” este semnată de 116 parlamentari, numărul minim necesar pentru iniţierea acestui demers. Documentul se referă la trei teme şi are 15 pagini.

Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Alte articole

George Simion vine cu propria moţiune de cenzură: „Vrem ca acest guvern iohanist care reinstaurează dictatura să plece”

Guvernul Bulgariei, dărâmat prin moţiune de cenzură. A rezistat doar o jumătate de an, ţara intră în criză politică

Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, mai prevede legea fundamentală.