„Procurorii au fost declaraţi independenţi prin legi succesive şi acele norme au fost consacrate în mod repetat drept constituţionalitate. Apoi se revine şi se arată că, deşi acel articol se referă la ‘activitatea’ procurorilor, el se va aplica totuşi numai la ‘cariera’ lor”, arată Danileţ într-o postare pe Facebook.
Referindu-se la prevederea conform căreia „ministrul nu poate da ordine procurorilor în cazurile penale”, el susţine „că tocmai asta ţine de ‘activitatea’ procurorilor…”.
„Ministrul justiţiei e singurul care poate propune numirea şi Preşedintele poate o respinge o dată, respectiv propune revocarea şi Preşedintele nu o poate respinge, de acum încolo, decât pe motive de legalitate; se vorbeşte de un drept ‘discreţionar’ al ministrului. Aş putea jura că în Constituţie nu găsim aşa ceva; eu ştiam că doar instanţa verifică legalitatea; în decizie se spune că o face Preşedintele, ba chiar şi CCR! E o decizie pentru procurori; dar se spune că Preşedintele pierde orice capacitate de a decide la propunerile de numire/revocare pe alte funcţii; sincer, nu ştiu ce puteri mai păstrează de acum Preşedintele ţării. Pe cazul Kovesi nu există termen de emitere a decretului de revocare; dar se spune că Preşedintele poate discuta cu ministrul să îşi retragă acesta propunerea. Am numărat voturile: mie îmi ies 4 la 5, nu 6 la 3”, a mai scris Danileţ în postare.
Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei.