‘Actualul acord expiră în septembrie. Am înțeles că domnul prim-ministru va dori un alt tip de acord. Va trebui să discutăm. Eu mi-am exprimat de mai multe ori punctul de vedere. Cred că România este suficient de stabilă și are destul de mulți profesioniști astfel încât să putem să avem această pretenție de la noi înșine că ne descurcăm și fără a fi în continuare ghidați, pentru că nu întotdeauna ghidajul care merge într-o țară se aplică și în România. M-as bucura foarte mult ca România să înceapă să își trăiască visul ei, să încercăm să nu mai trăim doar prin visul altora’, a declarat, luni seară, la România TV, ministrul Finanțelor.
Acesta a menționat că, în opinia sa, acordul cu FMI nu este o prioritate. ‘Acest acord cu FMI sub nicio formă nu este o prioritate. Eu, când am jurat la învestire, și ca ministru al Bugetului și ca ministru al Finanțelor Publice, am jurat pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, nu am jurat pentru acord cu FMI sau euro în 2019. Acestea pot fi consecințe, dar noi trebuie să gândim și să ne concentrăm pe ceea ce ne-am propus și pe ceea am jurat și pe ceea ce ne-am asumat. Dacă acest lucru ne-am asumat, hai să vedem care e calea. Dacă această cale coincide cu un nou tratat, cu toate aceste condiționalități, sunt de acord, dar haide să vedem care sunt toate variantele și toate mijloacele prin care putem ajunge un popor mai dezvoltat’, a subliniat Darius Vâlcov.
Darius Vâlcov: Economia României va creşte cu peste 3% în 2015, nu cred într-un avans de doar 2,5%
„Este important să explic ce ne dorim de la relația cu FMI începând cu anul viitor. Dacă Guvernul va negocia bine cu partenerii noștri internaționali, vom putea obține o Linie de Credit Flexibilă (FCL — așa cum are Polonia din 2009). Dacă nu, este posibil să mergem pe o linie de tip preventiv (PLL)”, a postat prim-ministrul pe contul său de Facebook.
Ponta a explicat avantajele pe care le oferă Linia de Credit Flexibilă față de acordul de tip preventiv.
„Diferența dintre cele două este că pentru acordul flexibil România trebuie să demonstreze că are fundamente economice foarte puternice iar pentru FCL nu există „Prior Actions” și criterii de performanță (în timp ce la PLL existau condiții aproape la fel ca la acordul Stand-By)”, a susținut premierul.
Actualul acord stand-by este cel de-al 10-lea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internațional, de la declanșarea crizei economice, în 2009.
Aranjamentul se derulează pe 24 de luni și are o valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST — Drepturi Speciale de Tragere — n.r.) pentru România.
Primul acord de după decembrie 1989 a fost încheiat în 11 aprilie 1991, potrivit paginii de Internet a instituției financiare internaționale.