Ministrul Afacerilor Externe, Leonard Orban, a declarat că România riscă amenzi de peste 30.000 de euro pe zi dacă nu va adopta cât mai repede legea privind retenţia datelor, cunoscută şi ca legea „Big Brother”, pentru care este deschisă procedură de infringement împotriva ţării noastre.
„Aş insista doar asupra chestiunii legate de transpunerea Directivei privind retenţia datelor. Urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona s-au produs modificări inclusiv în ceea ce priveşte gestiunea cazurilor de încălcare a Tratatului şi în cazul netranspunerilor funcţionează sistemul sancţiunii financiare. Dacă în scurt timp nu vom adopta această lege, riscăm să plătim câteva zeci de mii de euro pe zi. Pe zi şi pentru fiecare zi de întârziere România va trebui să plătească undeva la peste 30.000 de euro. Este esenţială luarea cât mai repede posibil a măsurilor de remediere a situaţiilor care au dus la declanşarea procedurilor de încălcare a Tratatului”, a spus Orban, la audierea în comisiile Parlamentului.
El a mai precizat că împotriva României se află în derulare în total 47 de proceduri de infringement declanşate de Comisia Europeană, iar şase dintre acestea „reclamă luarea unor măsuri urgente de remediere”.
Potrivit legislaţiei europene, sancţiunile financiare dispuse de Comisia Europeană ca urmare a încălcării Tratatului de către state membre nu pot fi aplicate decât după o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, în 18 aprilie, proiectul legii privind reţinerea datelor de trafic de telefonie şi internet prin care păstrarea acestor date este obligatorie timp de un an pentru furnizorii de telefonie fixă şi mobilă şi de internet.
Potrivit proiectului, cunoscut ca „legea Big Brother”, furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi de internet sunt obligaţi să stocheze datele de trafic ale tuturor clienţilor, dar nu şi conţinutul convorbirilor, pentru un an de zile, care să fie trimise la cererea autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale.
„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, se arată în textul adoptat.
Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.
În cazul în care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie să comunice în maximum cinci zile care este motivul acestui refuz. Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare, cu excepţia celor care au fost accesate şi reţinute.
Legea nu se va aplica în cazul interceptării conţinutului convorbirilor, această situaţie intrând sub incidenţa prevederilor Codului de Procedură Penală.
Proiectul de lege privind reţinerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă a fost depus la Parlament la începutul lunii noiembrie 2011 de către ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Valerian Vreme, şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI.
Proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi mailurile a fost adoptat pentru prima dată de Parlament în 2008, dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale în 2009, deoarece „afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”.