În 2013, România a fost a treia țară cea mai independentă energetic din Uniunea Europeană, după Estonia (11,9% rată de dependență) și Danemarca (12,3%). În medie, statele UE și-au asigurat cea mai mare parte a consumului de energie din importuri, având o dependență energetică de 53,2% în anul 2013, potrivit Eurostat.
Ca surse de energie, se remarcă o scădere a ponderii cărbunelului în totalul producției de energie românești, în 2013 față de anul precedent. Din cele 26,1 Mtep produse în România în anul 2013, 17,8% erau din combustibili solizi, 16,3% – petrol, 32,9% gaze naturale, 11,5% – energie nucleară și 21,3% energie din surse regenerabile. În anul 2012, din cele 27,4 Mtep produse în România, aproape 23% erau pe baza de combustibil solid și numai 19% din surse regenerabile. Comparativ, țara UE cu cea mai scăzută dependență de importurile energetice, Estonia, se bazează în principal pe combustibili solizi. În 2013, din cele 5,7 Mtep produse de această țară baltică, 78,3% au fost pe bază de combustibil solid, iar 19,9% din surse regenerabile.
Datele Eurostat indică faptul că România își diversifică sursele de energie iar acest lucru ajută la dobândirea independenței energetice. De asemenea, acestea îi dau dreptate premierului Victor Ponta în discuțiile cu FMI. În cadrul ultimelor negocieri cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale, Ponta a respins solicitarea acestora de a aplica măsuri drastice la complexele energetice Oltenia și Hunedoara, măsuri care eventual ar fi dus la închiderea lor, afirmând că România are nevoie de energie electrică produsă pe cărbune.