Datini, tradiții și obiceiuri populare românești în luna Mai. Ce este Armindenul, Ghermanul viermilor și Costandinul Puilor

Datini, tradiții și obiceiuri populare românești în luna Mai. La fel ca și în celelalte luni din an, în luna Mai, sunt foarte multe sărbători mai mici, pe lângă religioase, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care românii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi de rele. Printre se numără Armindenul, Băutul Mărţişorului, Ghermanul viermilor și Costandinul Puilor.

Citește și Calendar Ortodox Mai 2023. Care sunt cele mai importante sărbători religioase ale lunii

Datini, tradiții și obiceiuri populare românești în luna Mai

În zona rurală, muncile câmpului și ale grădinilor devin priorități, în această lună, astfel țăranii părăsesc casele și gospodăriile pentru a fi în toiul lucrărilor agrare. Tot în luna mai se strâng turmele de oi și vaci, pentru a fi duse la ciobani, iar în unele regiuni ale țării, mai ales în zona montană se face și “măsura oilor”.

Armindenul

Alte articole

De ce să nu mai lași niciodată paharele cu gura în jos după ce le-ai spălat. Vei renunța la acest obicei după ce vei afla ce înseamnă și cât de dăunător este

Călin Georgescu încă nu acceptă decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2

Sărbătorile pe care românii le păstrează cu sfințenie de secole încep încă de pe data de 1 mai, atunci când este sărbătorit Sfântul prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, care înseamnă ziua profetului Ieremia. În această zi, în trecut, se împodobeau uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii. Creanga era numită arminden şi era păstrată până la seceriş când, uscată fiind, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi. Se spune că acest obicei îşi are originea în vremea lui Iisus, armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Sa, pentru a o recunoaşte a doua zi, când veneau să-L prindă.

Bătrânii spun că cei care încă mai au vin în butoaie pe 1 mai trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Mai mult, tradiția spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli în decursul anului.

Băutul Mărţişorului

Tot pe 1 mai românii sărbătoresc Băutul Mărţişorului. Aceasta este petrecerea câmpenească de Armindeni, când se scoate mărţişorul de la 1 Martie. Tradiția spune că în această zi, Sf. Ieremia aduce rodul şi belşugul, dar se şi plimbă prin holdele celor ce nu ţin această zi cu un coş plin cu piatră, cu care va “bate” holdele acelora.

Bătrânii spun că în această zi trebuie să bei vin-pelin pentru înnoirea sângelui şi pentru a fi sănătos tot anul. De altfel, pelinul se poartă şi la brâu sau în sân, pentru a fi feriţi de friguri; se pune pelin în cofele de apă pentru a se feri de boală. Cine nu sărbătoreşte Armindenul, nu are parte de bucate, de roade, de holde. Pelinul recoltat în această zi era leac pentru malarie, dureri de stomac, umflături şi boli de ochi, scrie superstitii.ro

Ghermanul (Harmanul) viermilor

Ghermanul este serbat anual pe data de 12 mai, în general de agricultorii și de crescătorii de animale. Se spune că această divinitate poate influența în bine creșterea semănăturilor și poate apăra animalele de viermi. Mai demult, agricultorii considerau că în jurul acestei date ar începe sezonul ploilor de primăvară.

În această zi, înainte ca oile să fie adunate în turmă și se tund de către proprietari, se despart de miei și se înseamnă în urechi cu „furculițe”, „hârlețe”, „găurele”, cu ciucuri de lână colorată sau cu plăcuțe ștanțate. După operația de măsurare a laptelui, după notarea semnelor făcute în urechile oilor și cinstirea ciobanilor, oamenii aprind un foc și obligă oile să treacă peste jăratecul sau fumul acestuia, „pentru curățire”, timp în care sunt numărate de către cioban și atinse cu o ramură de leuștean.

Apoi turma este dusă în locul unde urmează să stea până în toamnă, de cele mai multe ori, de către preotul din sat. Sus, pe munte, se desfășoară un ceremonial de consacrare a locului și de ipostaziere a lupului, prin sfințirea stânei și a oilor. Apoi, sătenii se ospătează într-o atmosferă plină de voie bună, obișnuind a-și trimite câte ceva unii altora (pahare cu băutură, ouă roșii, bucăți de drob etc). Cât timp durează această masă câmpenească, ciobanii prepară, în stână, primul caș.

Costandinul Puilor

Costandinul Puilor este o sărbătoare pe care românii o cinstesc în ziua praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai. Aceasta este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. În tradiția populară spune că în această zi, păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.

Odată cu sărbătoarea Sfinților Împărați  Constantin şi Elena se spune în popor că începe vara, iar cine lucrează în această zi, va avea bucăţele arse pe câmp. Oamenii se tem să lucreze în această zi deoarece se feresc de distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsările cerului. Femeile de la țară refuză să lucreze în această zi deoarece tradiția spune că uliii le vor mânca puii din bătătură. Mai mult, după sărbătoarea Sfinților Constantin şi Elena oamenii nu mai cultivă nimic în pământ pentru că se spune că pământul se va îngălbeni ca aurul.

Citește și Vremea de 1 Mai. Inversiune termică pronunţată şi nebulozitate. Umbrela, accesoriu obligatoriu