La finalul anului 2016, datoria externă totală a României a fost de 92,377 miliarde euro, arată datele revizuite ale BNR.
Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 28 februarie 2017, datoriile pe termen lung reprezentau 68,495 miliarde euro (73,8% din total datorie externă), în scădere cu 484 milioane euro faţă de finalul anului 2016, iar datoriile pe termen scurt însumau 24,258 miliarde euro, în urcare cu 860 milioane euro.
Din datoria pe termen lung, suma de 31,973 miliarde euro reprezenta datorie publică, în scădere cu 266 milioane euro faţă de finalul lui 2016.
Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 35,265 miliarde euro la finalul lunii februarie, în scădere cu 220 milioane euro faţă de decembrie 2016.
Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, a crescut în primele două luni cu 2 milioane euro, la 1,257 miliarde euro.
La finalul lunii mai 2016, datoria totală externă ajunsese la un nivel minim din august 2010, de 87,8 miliarde euro.
Din 2010, datoria a crescut puternic până în martie 2013, când s-a înregistrat nivelul maxim istoric al datoriei externe a României, de 101,1 miliarde de euro.
Ulterior, datoria externă a României a reintrat pe o pantă descendentă până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,8% în primele două luni, comparativ cu 27,4% în 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 6,5 luni în februarie, faţă de 6,3 luni în 2016.
În ceea ce priveşte contul curent al balanţei de plăţi, acesta a înregistrat după primele două luni din acest an un excedent de 204 milioane euro, comparativ cu un deficit în aceeaşi perioadă din 2016, în special ca urmare a trecerii pe plus a balanţei veniturilor primare, în care intră dividendele repatriate de firmele străine, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, publicate joi.
După primele două luni din 2016, contul curent a înregistrat un deficit de 139 milioane euro, arată datele revizuite ale BNR.
Totuşi, faţă de ianuarie, când excedentul contului curent a fost de 416 milioane euro, balanţa s-a deteriorat în februarie.
Contul curent al balanţei de plăţi include sumele încasate şi cele plătite de România în relaţiile comerciale cu celelalte state.
Principala componentă care contribuie la contul curent al balanţei de plăţi este comerţul exterior, puternic deficitar în cazul României.
Ca urmare, balanţa bunurilor, care intră în contul curent al balanţei de plăţi, şi-a accelerat deteriorarea în primele două luni ale acestui an.
Astfel, deficitul comercial din componenţa contului curent (calculat FOF/FOB) a crescut cu 25% în primele două luni, până la 1,23 miliarde euro, faţă de aceeaşi perioadă din 2016. Diferenţa între datele FOB/CIF şi FOB/FOB este în principal costul transportului.
Balanţa veniturilor primare, care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini şi cele încasate de investitorii români din străinătate, a înregistrat un excedent de 251 milioane euro în perioada ianuarie-februarie 2017, faţă de un deficit de 475 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2016.
În schimb, balanţa serviciilor şi-a redus excedentul cu 7,5%, la 1,12 miliarde euro în primele două luni.
Balanţa veniturilor secundare, în care intră şi fondurile europene încasate de România, a ajuns în primele două luni la un excedent de 66 milioane euro, cu 43% mai mic decât în ianuarie-februarie 2016.
În 2016, România a înregistrat o creştere de peste două ori (+112%) a deficitului de cont curent faţă de anul precedent, până la 4,1 miliarde euro, în special ca urmare a adâncirii dezechilibrului comercial şi a creşterii puternice a dividendelor repatriate de firmele străine.
În 2015, deficitul contului curent a fost de 1,94 miliarde euro.