Canoanele Sfinţilor Părinţi cuprind mai multe trimiteri la viaţa de familie a preoţilor slujitori. Potrivit canoanelor Sfântului Vasile cel Mare, preotul trebuie să se căsătorească o singură dată, cel care se căsătoreşte de două ori fiind oprit de la slujire. Clericul trebuie să se căsătorească cu o „fecioară” cu care trebuie să trăiască în armonie. El nu poate să se căsătorească cu o femeie desfrânată, văduvă sau „lepădată”, după cum arată Canonul 18, Apostolic: „Cel ce a luat în căsătorie văduvă, sau lepădată, sau desfrânată, sau sclavă, sau vreuna dintre cele de pe scenă, nu poate să fie episcop, preot sau diacon, sau peste tot orice din rândul clerului.” Clericul nu trebuie să se despartă de soţia sa, nici chiar pe motiv de „evlavie”, după cum arată Canonul 5, Apostolic. „Episcopul sau preotul sau diaconul să nu-şi alunge pe soţia sa pe motiv de evlavie. Iar dacă ar alunga-o, să se afurisească; şi stăruind să se caterisească”.