„Din analiza planului de management şi din răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secţiei pentru procurori, rezultă ca modalităţile de înlăturare a vulnerabilităţilor identificate sunt tratate la modul general, soluţiile implică majoritar modificări legislative şi nu sunt fundamentate pe studii şi analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator în acest sens fiind necunoaşterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea întrebărilor adresate de Secţia pentru procurori, domnul procuror a evitat răspunsurile directe şi concrete”, se arată în decizia Secţiei pentru procurori a CSM transmisă Ministerului Justiţiei, scrie Mediafax.
CSM îi mai reproşează lui Niţu faptul că din proiectul său de management lipseşte „cu desăvârşire” orice perspectivă asupra „modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie”.
În opinia membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care „să conducă la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”.
Tiberiu Niţu mai este criticat şi pentru că, deşi recunoaşte că măsura delegării procurorilor de la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, în vederea preluării de dosare, nu are un rezultat scontat, propune această măsură în locul uneia deja existente, care şi-a dovedit eficienţa.
Secţia pentru procurori a CSM mai susţine că, în perioada în care Niţu a coordonat activitatea Secţiei de urmărire penală şi criminalist:ică din cadrul Parchetului ICCJ, nu s-a
înregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu în materia conflictului de interese, corupţiei sau evaziunii fiscale, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public. În opinia CSM, aceasta denotă „lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale”.
Membrii CSM mai apreciază că Tiberiu Niţu „a oferit răspunsuri vagi” din perspectiva de ordonator principal de credite.
„În ceea ce priveşte criteriul de evaluare referitor la cunoştintele specifice funcţiei pentru care s-a propus de către ministrul Justitiei avizarea numirii, Secţia pentru procurori reţine că domnul Niţu Tiberiu-Mihail nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia, o evaluare şi o analiză a regulamentelor care guvernează act:ivitatea Direcţiei Naţionale Ant:icorupţie, Direcţiei de Invest:igare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Just:iţie lipsind cu desăvârşire”, scriu membrii Secţiei pentru procurori a CSM.
Ei mai spun că Niţu nu a demonstrat cunoştinţe solide privind act:ivitatea concretă a procurorilor din cadrul Parchetului ICCJ, susţinând că acesta nu cunoaşte „gradul de încărcătură al dosarelor/procuror la nivelul Parchetului ICCJ şi nici gradul de recuperate a prejudiciilor”.
„Din desfăşurarea interviului, s-au sesizat în privinţa candidatului un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare şi
adaptare la interviu, precum şi o spontaneitate redusă. Secţia pentru procurori mai reţine că domnul Niţu Tiberiu-Mihail a refuzat să răspundă la anumite întrebări relevante pentru conturarea profilului de candidat şi a disponibilităţii la efort, edificator în acest sens fiind evitarea lămuririi unor aspecte privind experienţa
profesională, în contextul în care i s-au solicitat exemple privind acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”, se arată în decizia de respingere a nominalizării lui Niţu.
Concluzia Secţiei pentru procurori este că Niţu „nu întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Just:iţie, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar şi din perspect:iva structurii de personalitate, respect:iv a abilităţii de a relaţiona cu personalul, de a empat:iza şi de a reuşi mot:ivarea şi mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiect:ivelor Ministerului Public,
toate pe fondul unei rezistenţe scăzute la stres şi al unei disponibilităţi. limitate la efort susţinut”.
Tiberiu Niţu a fost audiat în 22 noiembrie de Secţia pentru procurori a CSM, iar avizul acesteia este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că urmează să aibă o discuţie cu ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, cu privire la nominalizările pentru funcţia de procuror general şi procuror-şef al DNA, iar aceasta va trebui să îl convingă că propunerile sunt valoroase, având în vedere şi avizul negativ al CSM.
„Pot să fac o glumă, să spun: depinde cât de bun avocat va fi doamna Pivniceru, pentru că vom avea o discuţie cu dosarele pe masă. Nu pot să refuz această discuţie. Am obligaţia s-o fac. Vă pot spune că am mai avut situaţii cu aviz negativ şi, în urma discuţiei cu ministrul Justiţiei, am decis să desemnez procurorul general chiar, pentru că legea pune în spatele cuiva responsabilitatea, ce fel de procuror general va avea România, ce fel de procuror şef DNA va avea România. Şi legea să ştiţi că n-o pune în spatele niciunei comisii. Legea spune: ministrul Justiţiei propune, CSM-ul avizează, consultativ, dar avizează, preşedintele decide”, a afirmat Băsescu, fiind întrebat cum va proceda dacă ministrul Pivniceru va insista cu cele două propuneri avizate negativ de CSM.
Băsescu a subliniat că ministrul Justiţiei trebuie să aştepte raportul CSM înainte de a-i înainta dosarul cu nominalizările, iar Pivniceru nu va putea să îi „bage pe gât” candidaţi care nu sunt valoroşi.
În 13 noiembrie, Pivniceru a spus că nu ştie ce va face în cazul respingerii propunerilor sale pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al DNA, dar că „probabil” îi va desemna pe următorii doi în ordinea nominalizărilor pe care le-a făcut, respectiv pe Elena Hach şi pe Claudiu Dumitrescu.