De ce a declarat CCR neconstituţională ordonanţa TRASEIŞTILOR politici. MOTIVAREA judecătorilor

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, la data de 17 decembrie 2014,  că Legea pentru aprobarea OUG nr. 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională.

Marţi, CCR a publicat motivarea deciziei prin care a constatat că sunt neconstituționale prevederile legii.

„CCR admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală sunt neconstituţionale.

Parlamentul, în baza art.115 alin.(8) şi art.147 alin.(2) din Constituţie, urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale”, se arată în decizia Curţii.

Fragmente din motivarea Curţii:

„Curtea constată că întreaga expunere de motive a ordonanţei de urgenţă analizate se axează asupra existenţei unor „rupturi politice” apărute pe parcursul mandatului autorităţilor locale şi necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora. Cu alte cuvinte, se pune problema necesităţii emiterii unei ordonanţe de urgenţă care să creeze cadrul necesar coagulării unor majorităţi politice în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, altele decât cele rezultate din alegeri.

Mircea Toader, PNL: Primarii şi consilierii care au profitat de Ordonanţa 55 îşi vor pierde mandatele

Or, un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situaţie extraordinară care să necesite adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. Constituirea sau ruperea alianţelor politice intră în exerciţiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct şi brutal, schimbă configuraţia politică a autorităţilor administraţiei publice locale şi alterează voinţa corpului electoral.

Faptul că majorităţile iniţial constituite prin alianţe politice sunt supuse schimbării nu reprezintă o situaţie extraordinară în sensul art.115 alin.(4) din Constituţie. De asemenea, necesitatea creării unui avantaj politic pentru a se adopta anumite decizii la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, indiferent de partidul politic care beneficiază de acesta, nu reprezintă o situaţie extraordinară în sensul art.115 alin.(4) din Constituţie. (…)

Faptul că o alianţă politică ce s-a prezentat în alegeri cu liste comune încetează să mai existe nu înseamnă că aleşii locali care au candidat pe listele acesteia sau supleanţii îşi pierd apartenenţa politică, ei rămânând
membri ai partidelor politice componente ale alianţei; din contră, art.31 din Legea partidelor politice nr.14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.347 din 12 mai 2014, precizează, în mod expres, că, „În cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid
politic membru al alianţei”.

De aceea transpare cu evidenţă faptul că scopul real al ordonanţei de urgenţă este acela de a orienta aleşii locali într-o anumită direcţie politică şi de a permite constituirea, în acest mod, a unei noi majorităţi politice, aspecte care, desigur, nu se pot constitui într-o situaţie extraordinară în sensul art.115 alin.(4) din Constituţie„.

„Dacă la consilierii locali sau judeţeni încetarea mandatului ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales este o cerinţă implicită şi directă a art.8 alin.(2) din Constituţie, nu aceeaşi concluzie se poate trage în privinţa primarilor sau președinților de consilii judeţene cu privire la care legiuitorul a optat pentru pierderea mandatului în caz de demisie din partidul politic, o atare opţiune nederivând (datorită scrutinului uninominal
prin care aceştia sunt aleşi), în mod implicit sau direct, din art.8 alin.(2) din Constituţie.

Prin urmare, deşi art.15 alin.(2) lit.g1) din Legea nr.393/2004 este o reflectare a art.8 alin.(2) din Constituţie, textul constituţional nu impune în mod obligatoriu o atare soluţie legislativă, lăsând legiuitorului posibilitatea de a condiţiona sau nu păstrarea mandatului celor aleşi prin scrutin uninominal de pierderea calităţii de membru al partidului politic prin demisie. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că ordonanţa de urgenţă încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie numai în raport cu situaţia consilierilor locali şi judeţeni.”

Augustin Zegrean sugerează că PRIMARII care au migrat ar putea REVENI la partidele lor în urma deciziei CCR

„Guvernul, adoptând o atare ordonanţă de urgenţă, a încălcat normele de tehnică legislativă şi, implicit, dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie. De asemenea, Curtea reţine că o atare modalitate de reglementare, contrară tehnicii legislative şi care a dus la paralizarea efectelor art.9 alin.(2) lit.h1 ) şi art.15 alin.(2) lit.g1) din Legea nr.393/2004, încalcă art.1 alin.(3) din Constituţie referitor la statul de drept.”

Efectele deciziei Curţii Constituţionale

„Având în vedere neconstituţionalitatea extrinsecă astfel reţinută, aceasta afectează actul normativ în ansamblul său (Decizia nr.1221 din 12 noiembrie 2008 sau Decizia nr.55 din 5 februarie 2014). De asemenea, Curtea reţine că viciul de neconstituţionalitate extrinsecă nu poate fi acoperit prin adoptarea unei legi de aprobare.

De aceea, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 este neconstituţională în ansamblul său.”

„În privinţa efectelor concrete ale prezentei decizii, Curtea constată că Parlamentul va trebui să respingă prin lege ordonanţa de urgenţă neconstituţională, cu menţionarea expresă a art.147 alin.(2) din Constituţie (a se vedea în acest sens şi Decizia nr.98 din 5 aprilie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.256 din 2318 mai 2001), şi să reglementeze, în acord cu art.115 alin.(8) din Constituţie, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2014 (respectiv între data de 2 septembrie 2014 şi data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I), pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

În acest context, Curtea reaminteşte faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice şi trebuie aplicate, potrivit principiului constituţional al comportamentului loial (a se vedea, cu privire la înţelesul noţiuniiDecizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.787 din 22 noiembrie 2012), de către Parlament în sensul restabilirii stării de
constituţionalitate.”