De ce a scăpat Adrian Năstase de un spor de pedeapsă. TMB a publicat motivarea deciziei

Instanţa apreciază că Adrian Năstase se poate reeduca cu pedeapsa deja primită în condiţiile în care nu a mai comis nicio infracţiune de când a fost trimis în judecată în cele două dosare, adică în intervalul 2006-2012.

Instanţa a reţinut şi faptul că Năstase a fost un deţinut-model în perioada primei încarcerări, fapt ce i-a grăbit eliberarea condiţionată. De asemenea, motivarea menţionează şi faptul că Adrian Năstase s-a prezentat de bunăvoie la poliţie când a primit a doua condamnare la închisoare cu executare.

„Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregătire culturală şi politico- ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creşterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni – anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială) sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul Năstase Adrian nu se impune sporirea pedepsei de bază şi că aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia (evident în raport de sfera ilicitului penal)”, se arată în motivarea scrisă de judecătoarea Manuela Golea Mladin.

„Motivarea este corectă. Este un semn de normalitate în ce priveşte aprecierile instanţelor de judecată”, a spus Lucian Bolcaş, unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase.

Alte articole

Adrian Năstase crede despre Călin Georgescu că ”a avut un șoc în viață”, în urma căruia a devenit ”mesianic”. Sfatul lui Năstase pentru parlamentare: ”Votaţi candidaţii PSD şi PNL, sperând că trenul nostru spre viitor nu va deraia de pe şine”

Adrian Năstase reacționează după ce Traian Băsescu a anunțat că pleacă în Congo: „Sunt devastat de anunțul făcut de Băsescu”

Citeşte şi Adrian Năstase nu primeşte o pedeapsă suplimentară. Rămâne cu 4 ani de închisoare

Bolcaş a explicat că în asemenea cazuri comportamentul deţinutului în penitenciar este foarte important. „Comportamentul corect în timpul executării pedepsei înseamnă un respect faţă de instanţă, fie că eşti sau nu de acord cu decizia ei”, a apreciat Bolcaş.

Instanţa a decis pe 8 mai să contopească pedepsele primite de către Adrian Năstase, fără a aplica şi o pedeapsă suplimentară de un an, aşa cum au cerut procurorii.

Mai mult, instanţa a decis ca perioada de un şi o lună pe care Năstase a petrecut-o deja în închisoare să se scadă din cei patru ani.

Un procuror al DNA a cerut pe 28 aprilie la Tribunalul Bucureşti ca la pedeapsa lui Adrian Năstase, de patru ani de închisoare, să se adauge un spor de un an, iar acesta să execute cinci ani de închisoare.

Solicitarea a avut loc în timpul procesului în care fostul premier Adrian Năstase a cerut judecătorilor contopirea pedepselor primite în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul Calităţii’.

Citeşte şi Năstase, în instanţă: M-am gândit să renunţ la cetăţenia română

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în dosarul ‘Zambaccian’. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat. Prin contopirea celor două pedepse şi dacă nu se aplică un spor de pedeapsă, Adrian Năstase va putea solicita din nou eliberarea condiţionată, cel mai probabil tot după opt luni de închisoare.

În dosarul ‘Zambaccian’, Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

Năstase a depus o contestaţie în legătură cu tergiversarea motivării în dosarul Zambaccian

În dosarul ‘Trofeul calităţii’, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.