De ce ne îngrăşăm iarna. De vină este creierul. Ce trebuie să faci ca să îl păcăleşti

„Nu este un mit, ci o realitate”, a explicat profesorul Nicolae Hâncu, președintele Asociației Române pentru studiul obezității, potrivit dcnews.ro. Mecanismul este explicat în literatura de specialitate, dar vă pot confirma din observațiile personale, efectuate pe mii de cazuri, în clinică, realitatea acestei constatări. Bilanțul iarnă/vară este de plus un kilogram, un kilogram jumătate. Practic, în 10 ani se ajunge la cele 10-15 kilograme în exces pe care le are omul care trăiește în societatea modernă de astăzi.

Citeşte şi Cele mai bune fructe oleaginoase pentru slăbit

Totul pleacă de la mecanismele activate prin selecție naturală, care au făcut posibilă supraviețuirea noastră, în zonele cu ierni friguroase, din Europa, Asia sau America de Nord. Iarna, cheltuielile energetice ale unui organism care trăiește în natură sunt mai mari: mers prin zăpadă, termoreglare etc. Ca urmare, când vine frigul se activează un mecanism de compensare cerebrală: crește pofta de mâncare pentru alimentele cu o mare concentrație calorică.

Frigul declanșează senzația de foame, mai mult, pofta de mâncăruri grele, pe care le-am putea considera bombe calorigene. Dacă omul preistoric se adapta astfel necesităților crescute din sezonul rece, omul modern își limitează consumul caloric, la vreme de iarnă. Merge mai puțin pe jos, renunță la activități în aer liber, stă mai mult în casă sau în mall.

Alte articole

Topul alimentelor care te fac fericit. Mihaela Bilic spune care sunt produsele care contribuie la starea noastră de bine

Șapte alimente care cresc nivelul de dopamină. Mâncarea care te poate face mai fericit

Citeşte şi Mâncare de fasole cu ceapă călită, reţetă delicioasă de iarnă

Creierul este păcălit de frig, în scurtele momente când ieșim în aer liber, pregătește organismul pentru un consum caloric crescut, care însă nu are loc. Așa se explică de ce ne îngrășăm la vreme de iarnă, de ce depunem grăsime în sezonul rece, noi cei din zona temperată sau nordică”, a explicat acad. Nicolae Hâncu.