De ce nu se vaccinează profesorii. Sub 50% dintre cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, mai exact un procent de 45,06%, au declarat că vor să se vaccineze împotriva noului coronavirus. În sistemul universitar, lucrurile stau mai bine: 59,64% dintre angajaţi spun că îşi vor administra vaccinul.
Specialiştii sunt de părere că principalele cauze ale procentului mic de profesori din preuniversitar care se vor imuniza sunt nivelul crescut de educaţie, dar şi lipsa unei campanii de informare, potrivit adevarul.ro.
„Cred că cei 50% care nu au confirmat intenţia de a se vaccina fac parte de fapt din trei categorii: (a) unii sunt încă indecişi; (2) unii nu intenţionează să se vaccineze (antivaccinişti); (c) la alţii nu a ajuns solicitarea şi/sau nu au apucat să se exprime (blocaj în comunicare/lipsa email etc.). Trebuie însă să recunoaştem că preuniversitarul nu este imun la pseudo-cunoaştere, aşa cum am văzut şi în ultimele săptămâni (exemplu cursuri de numerologie/astrologie etc.)”, a explicat psihologul Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) şi autorul „Psihologiei poporului român”, pentru Adevărul.
Citeste si Ministrul Educaţiei anunţă ce elevi vor continua şcoala online din 8 februarie
Profesorul David apreciază că reticenţa cadrelor didactice se datorează în principal nivelului ridicat de educaţie, care le permite să aibă păreri despre orice.
„Există un nivel destul de crescut de educaţie (ex. profesorii sunt absolvenţi de studii superioare), astfel că oamenii se simt îndrituiţi, deşi nejustificat, să aibă opinii despre aproape orice; din păcate, nivelul crescut de educaţie nu te face expert în orice domeniu, astfel că oamenii ajung să-şi confunde opiniile cu cunoaşterea, ajungând în formula puţine cunoştinţe, multe convingeri (adesea eronate)!”, arată David.
Profesorul Daniel David este de părere că procentul în rândul universitarilor este mai crescut întrucât aceştia se raportează altfel de informaţiile ştiinţifice.
„La UBB, pe baza datelor recente pe care le avem procentul de intenţie cu privire la vaccinare merge spre 70% în general, şi chiar mai mult în componenta academică. Oamenii dau mai multă atenţie expertizei, ei înşişi fiind experţi în diverse domenii, şi, în consecinţă, înţeleg astfel mai bine ce înseamnă acest lucru şi cum trebuie să te raportezi la el”, arată specialistul.
Totuşi, autorul lucrării „Psihologia poporului român” atrage atenţia asupra faptului că studiile superioare pe care le au cadrele didactice nu ar trebui să înlocuiască recomandările experţilor: „A fi un om educat adecvat şi cu bun-simţ nu înseamnă să te exprimi cu referire la orice – sau dacă nu te poţi abţine să o faci doar ca ipoteză/ca interogaţie – ci înseamnă să fii asertiv (să te exprimi atunci când e cazul) în maniera adecvată, dar şi să ştii când să taci şi să asculţi experţii!”
Consecinţele acestei atitudini adoptate de profesori ar putea fi grave, mai atrage atenţia Daniel David. Şi asta deoarece ei pot fi luate drept modele de părinţi.
„Profesorii anti-vaccinişti vor servi ca model încurajator pe linia pseudo-cunoaşterii pentru unii părinţi deja afectaţi de pseudo-cunoaştere. În plus, s-ar putea să genereze nemulţumiri ale părinţilor educaţi şi cu respect pentru experţi, deoarece le pun la risc copiii. În fine, pot deveni factori declanşatori ai unor focare în şcoli, ducând apoi la închiderea şcolilor, din nou cu impact negativ pentru copii şi părinţi“, spune profesorul clujean.
Răzvan Cherecheş, profesor universitar în Statele Unite ale Americii la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, a declarat, pentru adevarul.ro, că scepticismul profesorilor este justificat.
„E normal să existe reţineri deoarece campania de informare privind vaccinarea nu a început cu adevărat. Informaţiile sunt sporadice. Oamenii sunt confuzi, e normal să aibă reţineri, dar asta nu înseamnă că sunt neapărat contra vaccinării. Vor fi tot mai multe informaţii disponibile. E un proces. Campania de vaccinare a pornit cu restanţe şi principalul responsabil e fostul ministru Tătaru, care nu a pregătit campania de informare. Este greu să porneşti de la zero campania de informare, fără să ai în spate o muncă de cercetare, pentru a şti care sunt fricile, temerile oamenilor şi apoi să construieşti“, este de părere profesorul Cherecheş.
De asemenea, profesorul atacă aşa-zişii specialişti, care dezinformează pentru că nu au studii în domeniu.
„Mediul public este poluat de indivizi care vorbesc fără să se priceapă, cum ar fi doctorul Monica Pop, care este în afara specialităţii ei şi, în ultimă instanţă, dezinformează“, atrage atenţia profesorul.
Legat de redeschiderea şcolilor, Răzvan Cherecheş se declară prudent.
„Înţelept ar fi fost să se anunţe că se ia în calcul deschiderea şcolilor, apoi să aştepte două săptămâni în care să se testeze la capacitate maximă pentru a vedea în ce măsură tulpina nouă de SARS-CoV-2 din Anglia se răspândeşte masiv la noi. Problema este că această tulpină se transmite fenomenal de repede, iar copiii se infectează mai uşor şi o transmit mai uşor. Simptomele sunt identice cu tulpina de la noi, doar că e mult mai contagioasă. Dacă ajungem ca în Anglia, să fie înlocuite tulpinile vechi cu cea nouă, nu cred că ar trebui deschise şcolile”, este de părere expertul.