Potrivit Arhiepiscopului Sucevei, IPS Calinic, monahii din mănăstiri au nevoie de salariu pentru a citit, indiferent că sunt intelectuali sau nu, conform Suceava News.
Arhiepiscopul a făcut această remarcă după ce un enoriaș a ridicat această problemă legată de plata monahilor din mănăstiri printr-o scrisoare.
„Și unde mai e monahismul dacă monahul își ia plata? Monahii stau în mănăstiri și nu contribuie cu nimic la bunul ei mers? În lume plătește cum poate fiecare chiria și utilitățile, iar monahul, chiar dacă este angajat, să își ia plata că a zis că vrea sărăcie!”, a întrebat enoriașul.
„Monahul care primește așa-zisul salariu (căci puțini dintre monahi sunt angajați), care este doar o contribuție, îl cheltuie, după ce își cumpără cele necesare, tot la pangarul sau la atelierul de croitorie din mănăstire. Astăzi monahii noștri sunt în marea lor majoritate licențiați și, fiind intelectuali, nu pot să nu-și cumpere noile apariții editoriale; or, pentru asta au nevoie de bani.
Dar nu numai cei licențiați au nevoie de cărți, ci și cei nelicențiați, fiindcă mulți dintre ei sunt pasionați de citit. Iar ca o mănăstire să cumpere pentru 10, 50, 100 de călugări cărți sau cele de trebuință zi de zi ar fi foarte greu, ținând cont de cheltuielile curente ale acesteia”, a răspuns Arhiepiscopul Sucevei.
Acesta susține că atunci când a plecat din Mănăstirea Putna ca episcop-vicar avea o bibliotecă personală cu peste 5.000 de cărți cumpărate chiar din propriul salariu.
Viaţa monahală nu este deloc uşoară, iar acest lucru îl confirmă cei care au adoptat acest mod religios de viaţă în care au renunţat la toate preocupările lumeşti pentru a se dedicat în totalitate lui Dumnezeu. Însă, foarte multă lume se întreaga ce salariu are o măicuţă, dar şi un călugăr. Măicuţele şi călugării din cadrul Bisericiii Ortodoxe Române au venit salarial lunar obţinut de la stat.
Cu toate că pentru unii cetăţeni ar putea fi o veste ciudată, măicuţele şi călugării din România sunt remuneraţi lunar. Aceştia primesc salarii pentru dedicarea lor lucrării spirituale, dar şi pentru munca prestată în cadrul lacaselor de cult.
În prezent, pe teritoriul statului român sunt circa 10.000 de măicuţe şi călugări. Însă, important de precizat este faptul monahii care primesc salariu sau pensie au obligaţia ca jumătate din acestea să le depună la casieria mănăstirii. Veniturile sunt folosite pentru diverse cheltuieli ale obştii.
De asemenea, sunt frecvent întâlnite cazurile în care monahii îşi donează întreaga suma câştigată. În acest context, reprezentanţii instituţiei bisericeşti au obligaţia să se ocupe de cumpărarea celor necesare unei măicuţe sau unui călugăr. Cele două categorii de monahi primesc lunar foarte puţin peste salariul minim pe economie.
Contribuţiile totale în cazul salariilor personalului din cadrul Administraţiei patriarhale se ridică la 556.472 lei lunar. Patriarhia Romana contribuie la bugetul de stat prin intermediul impozitelor pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale, fiind în cuantum de 575.087 lei.
Sunt cu aproximaţie nu mai puţin de 14.000 de preoți și diaconi, dintre care peste 1.000 obţin un venit exclusiv din fonduri proprii ale lacaselor de cult care sunt la nivelul BOR. În ceea ce-i priveşte pe cei ce nu sunt clerici, doar 1.500 din cei 17.000 sunt remunerați în totalitate de Biserică.
În aceeaşi ordine de idei, fostul ministru al Muncii, a anunţat în anul 2017 că potrivit unei grile de salarizare salariul Patriarhului Daniel este similar ca cel al unui ministru din Guvernului României și ajunge la 14.500 de lei lunar brut.
Persoanele care doresc să abandoneze toate lucrurile lumeşti şi au în vedere să devină călugăr sau măicuţă trebuie să îndeplinească o serie de criterii. Cei care vor să fie monahi trebuie să aibă: vârsta de 16 ani, aprobarea părintelui său tutorelui, dar acordul din partea episcopului. Persoanele care vor intra în mănăstire vor trebui să arate care este scopul lor. Stareţul instituţiei religioase va cerceta vocaţia, decepţia, interesele, starea fizică, cunoştinţele religioase, comportamentul, temperamentul, aptitudinile dar şi formarea spirituală a persoanei.
De asemenea, viitorii monahi trebuie să ştie că de la intrarea în mănăstire și până la călugărie urmează o perioadă de ispitire canonică, ce presupune trei stadii:
Totodată, pentru a putea locui la mănăstirea sunt necesare o serie de documente:
a) certificatul de naştere;
b) certificatul de botez;
c) actul de studii (solicitantul, dacă este minor, să fie absolvent al şcolii generale, cel puţin şi să aibă acordul părintelui său tutorelui;
d) cazier judiciar;
e) certificat de stare civilă, din care să se constate că nu are nici una din obligaţiile familiale prevăzute de Codul familiei;
f) recomandarea preotului paroh
g) act privind stagiul militar şi declaraţia că renunţă la averea sa donând-o rudelor sau mânăstirii;
h) fişa medicală privind starea sănătăţii fizice şi psihice.