De ce să nu sufli în butoiul cu varză murată. Riscurile la care te expui dacă folosești această tehnică: „Duce la accidente în zona cardiacă, pulmonară și cerebrală”

De ce să nu sufli în butoiul cu varză. Barbotarea murăturilor este un proces natural care apare în timpul fermentației lactice a legumelor în saramură. Acest proces este cauzat de dezvoltarea bacteriilor lactice benefice, cum ar fi Lactobacillus, care transformă zaharurile din legume în acid lactic. Aceste bacteriui produc și dioxid de carbon în timpul procesului de fermentație.

De ce trebuie să eviți să sufli în butoiul cu varză

„Nu am auzit să se întâmple accidente de la barbotatul murăturilor. Dar, dacă persoana respectivă a consumat alcool și dacă are afectare cronică, cardiacă sau pulmonară, efortul pe care îl face în momentul în care suflă în aceste butoaie, care uneori sunt și de calibru mare, poate să ducă la o serie de manifestări acute sau accidente în zona cardiacă, pulmonară și cerebrală. Motivul este mecanic”,  a explicat prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist, potrivit dcmedical.ro.

Citește și: Rețetă de murături asortate fără conservanți! Secretul gospodinelor din Moldova a fost aflat

De ce se suflă în butoiul cu varză

Alte articole

Care este timpul corect pe care ar trebui să-l petreci sub duș. Cei care petrec mai mult de 15 minute se expun la mai multe riscuri

Câtă cafea este bine să bei într-o zi. Ce probleme de sănătate poate cauza excesul

Atunci când sufli cu butoiul cu varză sau murături, introduci aer în mediul respectiv, ceea ce poate dice la creșterea nivelului de dioxid de carbon în saramură. Acest dioxid de carbon, împreună cu gazele eliberate în mod natural de bacteriile lactice în timpul fermentației, poate crea o presiune în butoi și provoca barbotarea sau formarea de bule de gaz care ies la suprafață.

Aceasta este o reacție normală în procesul de fermentație și arată că microorganismele benefice sunt active și transformă legumele în murături lacto-fermentate.

Cum se murează, de fapt, varza

Legumele pregătite sunt plasate în containerul de fermentație, iar apoi se adaugă sare sau soluție sărată. Bucățile de legume sunt apăsate în jos pentru a fi scufundate în soluție. Legumele și sarea se așează în straturi alternative până când butoiul este umplut în proporție de trei sferturi. Ca reper, pentru fiecare 100 kg de legume sunt necesari 3 kg de sare.

Citește și: Secretul conservelor ca la carte! Trucul minune pe care bunica Frosina îl folosește pentru cele mai corcante murături

Pentru fermentare, trebuie folosit un container cu capac, pentru a menține temperatura la nivel optim și pentru a preveni contaminarea de praf și insecte. Dacă se utilizează soluție sărată, se pregătește o soluție de 15-20% saramură prin dizolvarea sării în apă.

Temperatura și durata fermentării trebuie controlate cu atenție. Temperatura optimă este de 21°C. Fermentarea începe imediat după formarea saramurii, acest lucru poate fi observat prin bulele de dioxid de carbon eliberate de bacterii. Fermentarea durează între una și patru săptămâni în funcție de temperatură, pH și concentrația soluției sărate. Este considerată completă atunci când nu mai apar bule de gaze, potrivit FAO.