De ce se consideră Adrian Năstase „deţinut politic”

Adrian Năstase prezintă, pe blogul personal, într-o postare intitulată „Iată de ce mă consider „deținut politic”, Rezoluția nr.1900/2012 privitoare la „Definiția deținutului politic”. 

Potrivit acesteia, un deţinut poate fi considerat ca fiind condamnat politic dacă, scrie Năstase, „pedeapsa este rezultatul unor proceduri care sunt evident incorente şi care apar a fi legate de motivaţii politice ale autorităţilor”.

„Cele două condiţii cumulative sunt clare în dosarul Afişelor electorale din 2004/Trofeul Calităţii, în care am fost condamnat în calitate de preşedinte al PSD. Acestea sunt şi raţiunile pentru care mă consider, în momentul de faţă, ‘deţinut politic’ „, notează fostul premier.  

Năstase redă în continuare textul integral al Rezoluției:

„Rezoluția 1900 (2012),adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 3 octombrie 2012.

 Definiția deținutului politic:

Adunarea Parlamentară:

1. Adunarea Parlamentară reamintește faptul că noțiunea de deținut politic a fost elaborată în cadrul Consilului Europei în anul 2001, de către experți independenți ai Secretariatului General, mandatați să evalueze cazurile de presupuși deținuți politici din Armenia și Azerbaijan, în contextul aderării celor două state la Organizație

2. Adunarea Parlamentară menționează despre criteriile evidențiate de experții de mai sus faptul că acestea au fost inspirate, inter alia, de circumstanțele specifice războiului civil din Namibia din 1989. Aceste criterii au fost aplicate celor două țări, în cadrul procesului de aderare a lor la Consiliul Europei, și nu au făcut pănă acum obiectul unor dezbateri largi sau aprobării explicite a Adunării Parlamentare.

3. Adunarea își reafirmă sprijinul pentru aceste criterii, rezumate mai jos:

 “O persoană privată de libertățile sale personale trebuie privită drept ca deținut politic:

a. dacă detenția a fost impusă cu violarea unora dintre drepturile fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Protocoalele sale, cu precădere în ceea ce privește libertatea de gândire, conștiință și religie, libertatea de expresie și informare, libertatea de adunare și asociere;

b. dacă detenția a fost impusă doar pe motive politice, fără niciun delict;

c. dacă, pentru motive politice, lungimea detenției sau condițiile ei sunt, evident, disproporționate față de delictul de care a fost găsită vinovată o persoană sau de care este suspectată a fi vinovată;

d. dacă, din motive politice, el sau ea este reținut(ă) în condiții de discriminare, în comparație cu alți deținuți; sau

e. dacă detenția este rezultatul unor proceduri care sunt evident incorecte (unfair) și care apar a fi legate de motivații politice ale autorităților”.(SG/Inf (2001)34, paragraf 10)

 4. Cei lipsiți de libertățile personale pentru crime (infracțiuni) de terorism nu vor fi considerați deținuți politici dacă au fost judecați și condamnați pentru aceste fapte în conformitate cu legislația națională și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omunului (ETS. Nr 5)

5. Adunarea invită toate autoritățile competente ale tuturor statelor membre ale Consiliului Europei să reanalizeze cazurile celor considerați deținuți politici prin aplicarea criteriilor mai sus menționate și să îi elibereze sau să rejudece în maniera potrivită toți acești deținuți.”

Citeşte şi Adrian Năstase a învăţat în închisoare ce înseamnă „şmen”