De asemenea, cercetarea relevă faptul că oamenii cu infecţii uşoare pot fi depistaţi pozitiv cu coronavirus prin recoltarea de exudat faringian la câteva zile şi chiar săptămâni de la contractarea infecţie, în vreme ce pacienţii cu forme uşoare ar putea să nu fie contagioşi la aproape 10 zile după ce încep să aibă simptome, conform statnews.com.
Studiul realizat de oameni de ştiinţă din Berlin şi Munchen este unul dintre primele realizate în afara Chinei în care sunt analizate date clinice obţinute de la pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, infecţia cauzată de coronavirus. Cercetătorii vor să determine după cât timp pacienţii infectaţi cu noul coronavirus pot contamina alte persoane.
Cercetarea a fost publicată luni pe un server, în formă needitată, însă ar putea furniza informaţii importante pe care autorităţile sanitare nu le au.
„Este o contribuţie foarte importantă pentru a înţelege atât evoluţia naturală a maladiei COVID-19, cât şi implicarea autorităţilor sanitare publice în combarea răspândirii infecţiei virale”, a declarat Michael Osterholm, director al Centrului de Cercetare a Bolilor Infecţioase din cadrul Universităţii din Minnesota.
Oamenii de ştiinţă au monitorizat evoluţia stării de sănătate a nouă persoane infectate cu noul coronavirus. Aceştia au analizat fragmente din ARN-ul virusului şi au încercat să „crească” viruşi din probele de salivă, sânge, urină şi de coprocultură. Astfel, ei ar putea determina cum oamenii infectează unii pe alţii şi în cât timp o persoană infectată reprezintă un pericol pentru semeni.
Cercetătorii spun că un aspect important este că nu au putut dezvolta viruşi prin probe obţinute din exudat faringian sau din coprocultură după a opta zi de îmbolnăvire în cazul oamenilor cu infecţii uşoare.
Mai mult, autorii studiului au descoperit virusul se răspândeşte rapid prin tuse în faza incipientă a bolii, când oamenii nu sunt conştienţi că s-au îmbolnăvit şi îşi continuă activităţile zilnice. În cele mai multe cazuri, răspândirea infecţiei virale a scăzut în intensitate după cinci zile, cu excepţia a două cazuri în care pacienţii aveau o formă mai gravă a bolii. Cei doi, care au dezvoltat simptome de pneumonie, au continuat să răspândească virusului prin tuse chiar şi după 10 şi 11 zile de la infectare.
Cercetătorii mai susţin că virusul este mult mai greu de oprit deoarece infecţia se instalează în căile respiratorii superioare în faza incipientă. Potrivit acestora, la vârful epidemiei, oamenii infectaţi cu COVID-19 răspândesc de peste 1.000 de ori mai multe infecţii decât în cazul epidemiei cu SARS. Aproape 8.000 de cazuri au fost înregistrate în cazul epidemiei cu sindromul SARS, care a izbucnit în 2002-2003. Prin comparaţie, aproape 115.000 de oameni s-au îmbolnăvit cu noul coronavirus până în prezent.
De asemenea, studiul mai arată că oamenii infectaţi cu noul coronavirus încep să dezvolte anticorpi foarte rapid, în general, între şase şi 12 zile. Acest lucru ar putea explica de ce aproape 80 la sută dintre pacienţi nu au dezvoltat forme grave ale bolii.