De ce şi-a schimbat Austria poziţia privind aderarea României la Schengen în doar două zile? Culisele deciziei luate între 16 şi 18 Noiembrie!

Refuzul Austriei privind aderarea României la Schengen a luat pe toată lumea prin surprindere, mai ales pentru că poziția Vienei s-a schimbat în … 2 zile. Nu putem să nu ne întrebăm cum este posibil ca pe 16 noiembrie, cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București, organizat de ministerul de Interne, Austria să susțină extinderea spațiului Schengen și doar la 2 zile distanță, ministrul de interne, Gerhard Karner să anunțe că Austria nu mai e de acord cu această extindere a spațiului Schengen.

Relația dintre Austria și Rusia a ridicat multe semne de întrebare în cancelariile europene dintotdeauna, dar comportamentul actualului cancelar austriac a fost cu atât mai ciudat.

Astfel, cancelarul Austriei a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Vladimir Putin după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Nehammer a recunoscut că această vizită, pe care o consideră drept o „misiune riscantă”, a avut loc la iniţiativa sa. Ulterior, cancelarul austriac Karl Nehammer a fost împotriva embargoului asupra gazului rusesc. În luna mai, cancelarul austriac a discutat cu Putin, telefonic, despre gazul rusesc. Polonia și Bulgaria au refuzat să plătească în ruble. Austria a acceptat schema Kremlinului. În luna august, Austria a fost împotriva suspendării vizelor pentru ruși.

„Austria și-a însușit oficial declarația statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spațiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinței ministeriale a Forumului Salzburg de la București din 16 noiembrie 2022, a declarat joi ministrul de Interne, Lucian Bode.

Alte articole

Alegeri prezidențiale 2024. Lucian Bode: ”Am votat omul căruia îi se potriveşte cel mai bine haina prezidenţială”

Lucian Bode, dezlănțuit la adresa social-democraţilor, după congresul PSD: „Un spectacol absolut grotesc. Ştiu că vor pierde din nou președinția României”

Într-adevăr, Bode se arăta foarte optimist după Forumul Bruxelles de la Bucureşti, iar poziţiile conducerilor JAI şi Comisiei Europene erau tranşante la acel moment, părând că aderarea României va fi o simplă formalitate.

„Doamna comisar a vorbit despre rezultatele misiunii de evaluare voluntară desfăşurată de către experţii UE sub coordonarea Comisiei Europene la începutul lunii octombrie în România şi Bulgaria. Doamna comisar apreciază că rezultatele acestei vizite sunt foarte pozitive. Doamna comisar a spus în această declaraţie că va fi o decizie istorică şi un moment de mândrie pentru întreaga Europă, referindu-se la momentul aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen. Doamna comisar a spus că România este mai mult decât pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi a făcut precizarea că această comunicare a Comisiei are rolul de a întări convingerea Statelor Membre că România este pregătită să adere la Schengen”, a afirmat Bode, pe 16 noiembrie.

Citeşte şi: Europarlamentarul care spusese că România şi Bulgaria nu au ce căuta în Schengen, convins să-şi ceară scuze: „Românii sunt un popor mândru, care iubeşte familia tradiţională. Vreau să cer scuze României!”

„România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi cooperarea poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării”, se arăta, la acea dată, în comunicarea Comisiei Europene.

La doar două zile de la Forum, pe 18 noiembrie, ministrul de interne Gerhard Karner, citat de publicațiile Kurier și Der Standard, declara că Austria nu poate fi de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen, invocând insecuritatea graniţelor.

„Dacă un sistem nu funcționează, el nu poate fi extins”, a spus Karner, confirmat ulterior de cancelarul Karl Nehammer, care şi-a menţinut poziţia până în momentul de faţă.

De altfel, cancelarul a susţinut miercuri, la Bruxelles, o sonferinţă de presă comună cu preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, în cadrul căreia şi-a reafirmat hotărârea de a nu vota pentru aderarea României şi Bulgariei şi refuzând să răspundă reprezentanţii presei române, care i-au cerut o explicaţie a deciziei, având în vedere că primul motiv invocat, acela al migraţiei, a fost demontat de cifrele oficiale ale Frontex, Agenţia Europeană a Poliţiei de Frontieră şi a Pazei de Coastă.

„Nu cred că am fost auziţi corespunzător la Bruxelles, dar Austria a trebuit să facă faţă la peste o sută de mii de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi niciodată. Prin urmare, avem oameni care trec graniţele cu miile. Nimeni nu ştie de unde vin, dacă sunt înarmaţi sau nu, dacă sunt traficanţi de droguri sau de fiinţe umane. Aşadar, este o problemă reală de securitate. Este exact motivul pentru care Austria are această viziune asupra Spaţiului Schengen”, a spus Nehammer, conform înregistrării conferinţei de pe canalul de YouTube al PPE, declaraţiile fiind traduse în engleză.

„România şi Bulgaria nu sunt parte din Schengen, dar asta nu este atât o discuţie politică, cât o chestiune de securitate. Miza este securitatea cetăţenilor noştri. Avem peste 75.000 de oameni care trec graniţele Uniunii Europene fără a fi înregistraţi. Aceasta este o problemă de securitate. Nu putem să o ascundem sub covor, trebuie să vorbim despre asta”, a adăugat el.

Nehammer a spus că a observat că Germania va face verificări la graniţa cu Cehia, ceea ce înseamnă că Austria va trebui să procedeze la fel la frontierele cu Slovenia şi Ungaria. „Aşadar, chiar avem o problemă cu Schengen. Avem o problemă reală cu migraţia ilegală”, a declarat el.

Citeşte şi: Lucian Bode dezvăluie strategia pe care o va adopta în Consiliul JAI: „Toate lucrurile se negociază şi se poate ajunge la un compromis”