De la Ciuma dansului, la Febra râsului. Top 5 cele mai ciudate EPIDEMII din istorie

1. Ciuma dansului – 1518

În iulie 1518, la Strasbourg, o femeie pe nume Frau Troffea a început să danseze singură, în mijlocul străzii. În prima săptămână i s-au alăturat 34 de oameni, iar după încă trei săptămâni mulțimea număra aproximativ 400 de oameni, toţi dansând zi şi noapte, fără încetare. Unii au cedat prăbuşindu-se pe caldarâm din cauza epuizării, atacurilor de cord sau accidentelor vasculare cerebrale. Nici până în ziua de azi nu s-a putut găsi o explicaţie ştiinţifică plauzibilă cu privire la această epidemie, cert este că ea a mai fost consemnată în istorie în anul 1021, când 12 oameni din localitatea germană Kolbig au dansat câteva luni în jurul bisericii, după ce preotul i-a blestemat pentru că au întrerupt slujba de Crăciun. Patru dintre ei au murit atunci, de epuizare. De asemenea, în 1278, 200 de oameni au dansat pe un pod, la Utrecht, până când acesta s-a prăbuşit.

2. Febra râsului – 1962

S-a declanşat brusc, în ianuarie 1962, la o şcoală de fete din Kashasha (Tanzania). Trei fete au început să râdă din senin, iar epidemia a cuprins rapid întreaga clasă, iar apoi întreaga şcoală. Unele fete au râs în continuu timp de două săptămâni şi, ce este şi mai ciudat e că râsetele s-au extins şi asupra populaţiilor unor sate din apropiere. În total au fost afectate peste 1.000 de persoane, pe o perioadă de 18 luni.

3. Epidemia leşinurilor – 1983

Aşa cum se întâmplă adesea în cazul epidemiilor generate de isteria colectivă, femeile sunt primele victime. Aşa a fost cazul şi în martie 1983, în Cisiordania, atunci când un număr mare de adolescente palestiniene au început să se plângă de ameţeli şi stări de leşin. În total, epidemia a determinat 943 de spitalizări, dar nimeni nu a înţeles ce s-a întâmplat cu adevărat. Înainte ca medicii să concluzioneze că a fost vorba de un fenomen psihologic, israelienii au arestat câţiva palestinieni, pe care i-au acuzat de atac terorist cu arme chimice, crezând că astfel a fost declanşată epidemia.

4. Epidemia de encefalită letargică

Mai este numită şi boala somnului european şi a fost consemnată ultima oară între 1915 şi 1926. Persoanele atinse de această boală în forma sa severă aveau aspectul de zombi: faţa lipsită de orice expresie, mișcările lente și dezordonate. Noţiunile de timp și spațiu le erau grav afectate, rătăceau fără țintă și se loveau de obstacole. Unele descriau un cerc, continuu, până-şi pierdeau echilibrul. La apogeul epidemiei, encefalita letargică a omorât 5 milioane de oameni. Camerele de de gardă ale spitalelor arătau ca nişte scene suprarealiste: bolnavi apatici, dezorientaţi, pradă comportamentului irațional, care îşi așteaptau rândul. Epidemia s-a oprit brusc în anul 1926.

5. Isteria telenovelei

Morangos com Açúcar a fost un serial foarte cunoscut în Portugalia şi Brazilia, destinat copiilor şi adolescenţilor şi difuzat la un moment dat şi în România. Problemele le-a cauzat însă numai în Portugalia, în mai 2006, când peste 300 de elevi de la 14 şcoli au fost spitalizaţi, acuzând probleme respiratorii, iritaţii de piele şi ameţeală. Ministerul Sănătăţii a declarat că aceşti elevi nu au nimic, doar că prezintă aceleaşi simptome ca unul dintre personajele principale ale serialului. Cu toate acestea peste 30 de şcoli au fost închise.