„Șmecher”, „mișto” și „fraier” sunt trei cuvinte comune în vocabularul tinerilor din ziua de azi, dar puțini cunosc originea lor din limba germană. Aceste cuvinte au fost „adaptate” în limba română și au dobândit un sens complet diferit față de cel din limba originală. Explicațiile provin de la diferiți autori și surse variate.
Citește și: Ce inseamna cand te mananca talpa dreapta. Semnificatii si superstitii
Originea termenului „șmecher” vine de la practica boierilor olteni care dețineau podgorii și angajau specialiști în degustarea vinurilor. În limba germană, cuvântul „schmecken” înseamnă „a avea gust”, „a fi bun la gust”. Acest specialist, care nu putea fi înșelat cu un vin de proastă calitate, a fost denumit „șmecher”, adică o persoană isteață și imposibil de păcălit. El era cu adevărat inteligent în acest domeniu.
Într-o anumită perioadă, sașii din Siebenbürgen (numele dat Transilvaniei) traversau Carpații în scopuri comerciale și ajungeau în zona Drăgășani, unde achiziționau vin. Pentru a obține vinul dorit, ei ofereau în schimb articole de meșteșugărie de înaltă calitate, cunoscute și apreciate în întreaga Europă.
Oltenii au descoperit rapid o metodă de a înșela negustorii sași. Îi hrăneau și apoi le serveau cel mai puternic vin pe care îl aveau. Deoarece sașii nu erau obișnuiți cu băuturile alcoolice, se îmbătau rapid, iar când începeau negocierile pentru prețul produselor, erau aproape în stare de ebrietate și nu reușeau să vândă la un preț avantajos.
În momentul în care se făcea încărcarea vinului negociat, pe lângă faptul că era achiziționat la un preț mult mai mare decât era normal, vinul de calitate era înlocuit cu unul de slabă calitate, tulbure și necorespunzător. Abia la întoarcerea acasă, negustorii sași își dădeau seama că au fost înșelați: ei vindeau produse de calitate la prețuri mici și cumpărau un vin scump și prost.
Astfel s-a născut profesia de „Smecken”, care consta în a însoți negustorii sași către podgoriile din Drăgășani, în vederea efectuării schimbului de produse și aducerii vinului în Transilvania.
Termenul „fraier” este, de asemenea, adaptat din limba germană. Se pare că inițial acesta desemna bărbații neînsurați, „freiherr”, adică bărbați liberi, considerați ținte pentru femei. Există și alte două variante privind originea cuvântului, una fiind „freier” – logodnic, iar cealaltă „freiherr” în sensul de om liber. În cartea sa, „Istoria oltenilor”, Alex Mihai Stoenescu abordează în detaliu acest subiect.
Cuvântul „mișto”, care este asociat acum în special cu comunitatea rromilor, se spune că derivă, conform unor autori, din sintagma germană „mit stock”, adică „cu baston”, semnificând o persoană de condiție bună. Un individ cu baston era considerat o persoană „mișto”.
Citește și: Interpretare vise: Ce inseamna daca iti cade un dinte? Dar ca esti urmarit?