De Telegraaf: Poliţia este pe urmele celor trei jefuitori ai tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda. Nu este exclusă implicarea renumitului clan Remmo din Germania

Poliţia olandeză este pe urmele celor trei jefuitori ai tezaurului dacic aflat în Muzeul Drents, din Assen (Olanda) şi nu exclude existenţa unui al patrulea făptuitor, şi nici implicarea unor români în acest jaf, potrivit unor surse citate de „De Telegraaf”. Aceleaşi surse precizează că autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.
Filip Stan
27 ian. 2025, 06:55
De Telegraaf: Poliţia este pe urmele celor trei jefuitori ai tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda. Nu este exclusă implicarea renumitului clan Remmo din Germania

Anchetă complexă în Olanda după furtul tezaurului dacic. Surse din cadrul anchetei au declarat pentru jurnaliştii de la De Telegraaf că la acest moment există suficiente indicii pentru ca echipa de poliţie formată din 35 de oameni să-i poată urmări pe cei trei hoţi care au pătruns, cu ajutorul unui dispozitiv exloziv, în interiorul muzeului din Assen şi au furat Coiful de Aur de la Coţofeneşti, obiect de patrimoniu de secol V- IV î.e.n. şi trei brăţări dacice de aur, fiind posibil să existe şi un al patrulea făptuitor.

Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor camerelor din muzeu şi cercetări suplimentare privind mişcările suspecte ale vizitatorilor au oferit poliţiei informaţii interesante. Poliţiştii prespun că, la acest moment, jefuitorii ar fi fugit în Germania, conform surselor citate.

Poliţia din Nordul Olandei nu doreşte să ofere oficial detalii despre anchetă pentru a nu influenţa investigaţia.

 

Şoc în lumea muzeelor din Olanda

Potrivit jurnaliştilor olandezi, în lumea muzeală există o teamă enormă după două jafuri recente în care s-au folosit explozibili. Un incident similar celui petrecut sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents, din Assen, a avut loc în noiembrie anul trecut la o galerie de artă din Oisterwijk.

Fostul director Andreas Blühm al muzeului din Groningen, care împrumutase Muzeului Singer Laren o pictură a lui Vincent Van Gogh, furată în timpul pandemiei, în martie 2020, a spus că recentele incidente în care s-a folosit material exploziv au provocat cu siguranţă stupoare şi îngrijorare în rândul directorilor de muzee.

„Este groaznic ce s-a întâmplat. Chiar nu poţi face nimic în privinţa acestor tipuri de incidente. Marea teamă este că alţi criminali vor copia acest tip de comportament. După fiecare furt dintr-un muzeu din Olanda, există o discuţie internă: cum s-a întâmplat asta şi ce putem face? Asta se va întâmpla acum”, a spus Andreas Blühm.

Citește și Tezaurul Dacic, furat dintr-un muzeu din Olanda. Acolo erau expuse comori din 18 muzee ale României

potrivit jurnaliştilor olandezi, furtul unui tablou al lui Van Gogh în martie 2020 s-a produs „cu uşurinţă”, iar acest lucru a dus imediat la o „discuţie aprinsă despre securitate”.

Potrivit curatorial.ro, „The Parsonage Garden at Nuenen in Spring” (1884), de Vincent van Gogh, estimat la 6 milioane de euro, a fost recuperat după trei ani şi jumătate de către detectivul de artă olandez Arthur Brand şi este expus din nou publicului. Tabloul a fost sustras din Muzeul Singer Laren de lângă Amsterdam, la 30 martie 2020, într-un jaf care a ţinut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Brand, care investigase cazul, l-a primit de la un bărbat care nu avea legătură cu furtul. Pictura a fost restituită Muzeului Groninger, de unde a fost împrumutat la Muzeul Singer Laren.

În cazul furtului pieselor de tezaur dacic, Poliţia olandeză a primit până acum peste cincizeci de ponturi despre furtul obiectelor de artă şi investighează cu atenţie toate pistele, făcând apel în continuare la oameni să prezinte informaţii sau imagini, dacă le au, despre acest furt.

Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.

„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.

„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată  istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.

Furtul tezaurului dacic din muzeul Drents: Nu este exclusă implicarea renumitului clan Remmo din Germania. Poliţia investighează o persoană cu comportament suspect cu puţin timp înainte de jaf şi a aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.

„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR.

Totuşi, nu este prima dată când în Ţările de Jos are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.

Poliţia este pe urmele autorilor jafului spectaculos de artă comis sâmbătă dimineaţă la Muzeul Drents din Assen. Între timp, detectivii au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi, iar poliţia investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice cu puţin timp înainte de jaf, relatează presa olandeză. Potrivit De Telegraaf, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani.

Poliţia a declarat duminică seara pentru DeTelegraaf că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare – o imagine care a circulat duminică în presa din România – a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.
De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. În prezent, poliţia a primit cel puţin 60 de informaţii cu privire la jaf.

Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur. Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.

O echipă formată din 20 până la 35 de ofiţeri de poliţie lucrează la acest jaf care a devenit ştire mondială. Aflată, prin urmare, sub o mare presiune internaţională, poliţia olandeză îi vânează pe hoţii care au sustras sâmbătă dimineaţă comorile de artă din aur extrem de valoroase din România de la Muzeul Drents din Assen. Piesa de rezistenţă a tezaurului era faimosul coif de aur de la Coţofeneşti, confecţionat dintr-un kilogram de aur pur. Spargerea s-a făcut printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineaţa, la patru fără un sfert. Acţiunea nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori, care au spart vitrinele şi au luat coiful şi cele trei preţioase brăţări de aur. S-a întâmplat chiar în ultimul weekend al expoziţiei, care a fost prezentată de la începutul lunii iulie, scrie De Telegraaf.

Poliţia s-a mobilizat rapid sâmbătă dimineaţa şi a pus la dispoziţie la fel de mulţi oameni şi expertiză pentru jaf ca într-un caz de crimă. Echipa de poliţie este formată din 35 de detectivi tactici, specialişti criminalişti şi membri ai Echipei Naţionale de Artă din cadrul Unităţii Naţionale de Expertiză şi Operaţiuni. Există, de asemenea, un contact strâns cu poliţia română.

Pe parcursul weekendului, detectivii au urmărit imaginile camerelor de supraveghere şi au interogat angajaţii muzeului, concentrându-se asupra celor care au vizitat expoziţia cu câteva zile înainte de jaf. Hoţii de artă şi bijuterii fac aproape întotdeauna investigaţii preliminare înainte de a comite jaful. Astfel, potrivit De Telegraa, poliţia ar avea piste interesante pentru anchetă.

De asemenea, există mai multe informaţii despre traseul vehiculului folosit de hoţi, care au schimbat maşina în apropierea oraşului Rolde după ce au incendiat maşina pe care o folosiseră în Assen.

Echipa de poliţişti este pe urmele celor trei, posibil patru făptaşi. Este o cursă contra cronometru cu o miză diabolică: există temeri ca autorii ar vrea să topească coiful şi brăţările, aşa că viteza este esenţială. Pe de altă parte, o arestare rapidă ar putea fi dezastruoasă pentru o anchetă asupra celorlalţi implicaţi.

Potrivit televiziunii naţionale NOS, poliţia caută imagini şi ponturi despre o maşină Volkswagen Golf de culoare gri închis, furată şi incendiată, care a fost implicată în furtul capodoperelor româneşti de la Muzeul Drents din Assen. La scurt timp după jaf, maşina a fost găsită sub un pod în localitatea Rolde din apropiere. Investigaţiile au arătat că maşina a fost furată în Alkmaar în noaptea de miercuri spre joi. Aproximativ în acelaşi timp, o plăcuţă de înmatriculare a fost furată în satul Witmarsum din Frisonia. Poliţia solicită în mod special informaţii în legătură cu aceste furturi.

Maşina a fost reperată în apropierea Muzeului Drents imediat după furt. „Urmărirea locurilor în care s-a aflat maşina în perioada joi, 23 ianuarie în jurul orei 04.20, şi sâmbătă 25 ianuarie, în jurul orei 03.50, este foarte importantă pentru noi”, a transmis poliţia.

La scurt timp după spargere, poliţia a primit o informaţie despre un incendiu la o maşină în Rolde.Volkswagen-ul furat a fost găsit acolo, cu numărul de înmatriculare furat. Nimeni nu era prezent la vehicul. Poliţia dispune de imagini care arată cum a izbucnit incendiul. Câteva momente mai târziu, un alt vehicul poate fi văzut oprind în apropierea maşinii în flăcări. Poliţia presupune că autorii au fugit cu acel vehicul.

MINISTRUL ROMÂN VREA SĂ VORBEASCĂ CU REGELE

Potrivit NOS, ministrul culturii din România doreşte o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof şi cu regele Willem-Alexander în marja comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz din Polonia, la care vor participa cu toţii. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat pe Facebook că ministrul culturii, Natalia Intotero, va transmite un „mesaj ferm” din partea guvernului său şi va sublinia că piesele furate trebuie recuperate cât mai repede.

Presa românească scrie că Muzeul Naţional de Istorie ia în calcul să meargă în instanţă dacă se dovedeşte că Muzeul Drents nu a dispus paza corespunzător, notează articolul publicat pe site-ul NOS.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.

Potrivit aceloraşi documente, coiful furat valorează 4,3 milioane de euro, iar brăţările au o valoare de o jumătate de milion de euro fiecare. Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape şase milioane de euro.

Întreaga colecţie de obiecte dacice din aur şi argint (circa 650 de obiecte) împrumutate muzeului din Assen erau asigurate cu peste 30 de milioane de euro, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie din România.
ŞOC ÎN LUMEA ARTEI
Directorul muzeului Drents, Harry Tupan, a vorbit despre „o zi neagră incredibilă”, într-o conferinţă de presă, sâmbătă după-amiază. „Suntem absolut şocaţi. Suntem extrem de întristaţi că bunurile colegilor noştri din România au fost furate. Nu vorbim doar de aur, ci şi de patrimoniu cultural”, a declarat el.

„Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru recuperarea obiectelor şi pentru depistarea şi pedepsirea autorilor”, a promis ministrul olandez al culturii, Eppo Bruins, ca reacţie la jaf. El a spus că aflat „cu consternare” despre jaf.

În România, lumea artei, mass-media şi lumea politică sunt în fierbere. Există multă suspiciune de ce comori de aur atât de importante şi valoroase au fost împrumutate unui muzeu relativ mic şi de ce securitatea a fost atât de minimă. Se pare că nici măcar un agent de securitate nu a fost prezent în muzeu, scrie De Telegraaf.

În sectorul muzeal, temerile sunt uriaşe după două jafuri recente în care au fost folosiţi explozibili. Acelaşi lucru s-a întâmplat în noiembrie la o galerie de artă din Oisterwijk.

Vera Carasso, director al Asociaţiei Muzeelor, nu a dorit să comenteze. „Trebuie mai întâi să discutăm acest lucru în mod corespunzător la nivel intern, în cadrul sectorului”, a spus ea.

Fostul director al muzeului Groninger, Andreas Blühm, spune că recentele spargeri au provocat cu siguranţă agitaţie în rândul directorilor de muzee. În martie 2020, un Van Gogh de la Muzeul Groninger a fost furat într-un mod copilăresc simplu de la muzeul Singer din Laren. Acest lucru a declanşat imediat o dezbatere consistentă cu privire la securitate.

„Este teribil ce s-a întâmplat. Nu prea poţi face nimic împotriva acestui tip de jaf. Marea teamă este că alţi infractori vor copia acest tip de comportament. După fiecare jaf dintr-un muzeu din Ţările de Jos, are loc o consultare internă: cum a fost posibil acest lucru şi ce putem face? Acest lucru se va întâmpla şi acum”, a explicat el.

Detectivul de artă Arthur Brand urmăreşte îndeaproape toate evoluţiile din jurul jafului de la Drents. „Nu dorim să transformăm un muzeu într-o fortăreaţă, dar am putea lua în considerare posibilitatea de a pune acest tip de comori valoroase într-un seif peste noapte. Mai ales muzeele mici ar putea lua în considerare acest lucru”, spune Brand.

DailyBusiness
Lidia Fecioru, remediul natural pentru a preveni răcelile și probleme digestive. Nu mai arunca cojile de la portocale și mandarine
Spynews
El este Sergiu, tânărul de 23 de ani care a murit în accidentul tragic din Alba. Șoferul ar fi presimțit că își pierde viața | FOTO
Bzi.ro
Fiica Andreei Marin a spus adevărul despre intervențiile estetice: „Este un subiect tabu!”
Fanatik.ro
Cum să adormi repede și să ai un somn odihnitor. Ce este musai să ai în dormitor
Capital.ro
Victorie imensă pentru Călin Georgescu. A venit verdictul astăzi, 27 ianuarie
Playtech.ro
Peștele considerat cel mai toxic din lume, consumat și de români: Bogat în Omega-3 și alți nutrienți, dar o problemă numită...
DailyBusiness
Cele două zodii care își găsesc iubirea vieții lor în ianuarie 2025. Soarele răsare pe strada amorului pentru acești nativi
Adevarul
Istoria clanului Remmo, cea mai temută organizație criminală din Germania. Legătura cu furtul tezaurului dacic din Olanda
wowbiz.ro
Violeta Bănică, declarație ȘOC despre mama sa, în direct: „În ultimul timp e foarte obraznică. Te rog frumos să te oprești”
Spynews
Dana Roba, declarații șocante despre fetițele ei, „Nu voi accepta niciodată să-l viziteze pe tatăl lor, care a vrut să mă omoare!”
Spynews
De ce nu o acceptă Narcisa pe noua iubită a lui Alberto Guță! Ar fi intrat în datorii pentru el: ”Am cheltuit tot”
Evz.ro
Alertă! Coca-Cola dispare din magazine. Conține un produs periculos
Ego.ro
Imaginile cu Daciana Sârbu de nerecunoscut! Cum arăta înainte să îl cunoască pe Victor Ponta
Prosport.ro
FOTO. Ludovica e una dintre cele mai frumoase soții de fotbalişti și are peste 4.000.000 de fani pe Instagram
kanald.ro
Laura Vicol, adevărul despre idila cu Leo de la Strehaia! Avocata a dat cărțile pe față: „Ne iubim”
Cancan.ro
Ce umilințe a trăit Alina Sorescu alături de Alexandru Ciucu! Ce îi făcea: „Șantaj emoțional, dispreț față de…”
Playsport.ro
WOW! Corina Caragea a renunțat de tot la haine! Apariție unică pe net
Capital.ro
Marele actor a murit. Toată țara îl plânge. Nu va fi uitat niciodată
StirileBZI
Câți bani pot să scoată românii de la bancomat în 2025. Băncile au impus noi limite!
Prosport.ro
FOTO. Noua iubită a lui Bellingham e un model strălucitor, cu un trecut amoros bogat. A fost în relație cu actorul Michael B. Jordan
stirilekanald.ro
Alin Stratan, găsit mort! Șocanta descoperire a paralizat România
substantial.ro
Crin Antonescu atrage atenția asupra impactului furtului artefactelor asupra extremismului
MediaFlux
Horoscopul lunii Februarie 2025. Zodiile cărora le surâde, din plin, norocul
Shtiu.ro
Cine a inventat CNP-ul și CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
Încă un tezaur românesc furat după spargerea unui zid