„DIPI a acordat sprijin informativ în cauza instrumentată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în care se efectuează cercetări cu privire la mai multe persoane, suspectate de comiterea infracţiunilor de luare de mită, dare mită, înşelăciune, fals intelectual. Informaţii cu privire la posibile încălcări ale legislaţiei în domeniul acordării asistenţei medicale au fost furnizate, în anul 2012, către Parchet, în vederea valorificării potrivit competenţelor legale”, se arată într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Informaţiile oferite de DIPI au relevat săvârşirea unor fapte de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, de către cadre medicale salariate ale unui spital din Bucureşti, în această unitate sanitară de stat, fiind realizate operaţii plastice în scop estetic, disimulate sub aparenţa unor operaţii medicale corectoare, prin înregistrarea în fişele de internare a unor diagnostice false, în vederea decontării serviciilor medicale de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
În urma cercetărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, cu sprijinul de specialitate al SRI, în cursul lunii aprilie 2014 a fost dispusă începerea urmăririi penale faţă de 26 de persoane pentru comiterea, după caz, a infracţiunilor de luare de mită, dare mită, înşelăciune, fals intelectual, iar în scopul probării activităţii infracţionale, pe data de 25 aprilie a fost declanşată o acţiune, fiind efectuate mai multe percheziţii în municipiul Bucureşti.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au efectuat vineri 23 de percheziţii în Bucureşti, inclusiv la un spital public, în legătură cu internarea cu diagnostic fals a unor persoane, decontări ilegale de servicii medicale, luare de mită.
Conform unui comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti remis vineri AGERPRES, la acţiune participă 12 procurori şi 150 de poliţişti din cadrul DGPMB.
Activitatea infracţională a constat, în principal, în următoarele: internarea fără drept a unor persoane, prin atribuirea unui diagnostic fals; prin folosirea fără drept a logisticii spitalului, realizarea unor operaţii estetice – liposucţii, vaginoplastii, implant mamar, implant fesier etc. – în timpul programului de lucru; perceperea unor sume importante de bani, cu titlu de mită, pentru efectuarea operaţiilor; decontarea ilicită a serviciilor medicale, în baza diagnosticelor false, în dauna Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), relevă sursa citată.