De unde vin banii de VOUCHERE. Un politician face dezvăluiri şocante, va ieşi scandal mare

De unde vin banii de vouchere, Tănase Stamule dă cărțile pe față. „Pe exerciţiul 2021-2027 sunt mulţi bani, fonduri europene. Suntem în 2023 şi nu a început încă”, a punctat Bogdan Chirieac.

Vouchere sociale 2023. Când intră pe card a patra tranşă de bani
„Ştiţi ce se întâmplă? Trebuia ca AN-urile şi ADR-urile să se acrediteze în 2020 şi 2021. 2020 nu a fost un an în care să ne gândim la asta, iar în 2021 am avut un domn la MIPE care a vrut să facă, mai mult, în biroul lui PNRR-ul, fără discuţii prea multe cu ceilalţi. 2021 a fost un an pierdut. Abia anul trecut a început să se desţelenească treaba. O decizie înţeleaptă luată de guvern este fazarea pe programul operaţional regional, ca să se ducă în viitorul POR. Noi avem foarte multe proiecte la nivelul autorităţilor publice locale care nu pot fi finalizate anul acesta. Pe construcţia financiară trecută, dacă nu terminai până la finalul acestui an, dădeai bani înapoi. Acum s-a decis că şi dacă ai făcut 60-70% din proiect, te finanţează pe următorul exerciţiu financiar”, a declarat Tănase Stamule la DC NEWS.

„Dar banii pe fostul exerciţiu i-ai pierdut”, a intervenit Bogdan Chirieac. „S-au transformat în vouchere, ca să fim corecţi. Toate voucherele de care vorbeşte lumea şi toate discuţiile de unde sunt banii de vouchere… banii de vouchere sunt de fapt banii care nu s-au folosit pentru a face canalizarea, drumuri, diverse investiţii publice. Ca să nu pierdem banii, Comisia a spus că ăştia sunt banii noştri, să facem ce vrem cu ei. Şi noi am zis că o să combatem sărăcia energetică, aşa că am dat vouchere. Şi diverse alte chestii. Dar vă daţi seama că nu e o chestiune sustenabilă să dai vouchere din banii cu care trebuia să faci canalizare, spre exemplu.

Toată lumea spune că avem 3000 de şcoli sau câte mii de şcoli sunt care nu au toaletă. Păi nu au toaletă pentru că nu au canalizare localităţile. Nu poate să îşi facă şcoala toaletă, dacă localitatea nu are canalizare. Dar nimeni nu spune de ce avem şcoli fără toaletă. Nimeni nu spune problema reală. Oricum nu ştiu cât sens are ca în localităţile cu puţini locuitori să faci investiţii de zeci de milioane de euro. Dar primarii vor să ia contractele, să facă lucrările şi toată lumea să fie fericită”, a mai transmis Tănase Stamule.

Vouchere 2023. Un român poate obţine cel puțin 15 vouchere de la stat. Lista completă cu ajutoarele care bat orice salariu

Vouchere 2023. Comisia Europeană a decis să nu mai dea subvenții pentru facturile la energie, introduse din cauza războiului din Ucraina, iar acest lucru se va reflecta și asupra României. Totuși, vor exista în continuare carduri de energie și alte modalități prin care românii vor primi ajutor pentru plata facturilor de energie electrică, chiar dacă plafonarea prețului și compensarea energiei electrice va dura cel puțin până în 2024. Pentru a obține acest ajutor guvernamental, românii trebuie, însă, să îndeplinească o serie de condiții.

Cardurile de energie furnizate prin fonduri europene, care până acum erau livrate românilor cu o situație financiară mai precară, vor fi distribuite din nou în scurt timp, iar apoi se vor încheia, potrivit ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș. După ce Uniunea Europeană a decis să nu mai acorde asistență națiunilor europene afectate de creșterea prețurilor la energie și gaze, cardurile de energie vor fi întrerupte.

Facturile românilor bubuie în plină iarnă, se taie voucherele de energie. Ce noi vouchere primesc românii din septembrie

Vouchere 2023. Primul transport de carduri de energie a sosit în luna februarie a acestui an, iar românii vor încasa al doilea și ultimul transport în septembrie. Fiecare tranșă a ajutorului pentru energie are o valoare de 700 de lei, pentru un cost total de 1.400 de lei. La sfârșitul anului trecut, UE s-a confruntat cu o criză energetică severă, alimentată de inflație și de invazia Rusiei în Ucraina. Pentru a combate criza, națiunile UE au cheltuit sute de miliarde de euro pe scutiri de taxe, scutiri și subvenții în toată această perioadă.

România a fost prinsă între cerințele Comisiei Europene și cele ale Băncii Mondiale, care îndeamnă la schimbări rapide pentru a îndeplini obiectivul de deficit. Pe de altă parte, restul națiunilor din UE s-au stabilizat până acum din punct de vedere economic și energetic.

În plus, Comisia Europeană a spus că nu vom mai primi bani europeni dacă obiectivul de deficit bugetar va fi depășit. Guvernul României este în vizorul Băncii Mondiale pentru că nu respectă standardele prevăzute în PNRR.

Peste patru milioane de români beneficiază de cardul de energie

Peste patru milioane de persoane beneficiază de carduri de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei. Ajutorul se acordă în două tranșe, a câte 700 de lei fiecare, și poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

În baza cardului de energie se pot face plăți ale facturii în următoarele perioade:

Pentru tranșa I – valoare de 700 de lei, în perioada 20.02.2023 – final de decembrie;

Pentru tranșa II – valoare de 700 de lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023.

Vouchere 2023. În această toamnă, România va primi mai mult ajutor pentru a compensa asistența primită de la Uniunea Europeană. Guvernul va începe să le dea românilor noi vouchere de la 1 septembrie, potrivit ministrului pentru Investiții și Proiecte Europene, Marcel Boloș: „200 de milioane de euro!”

În cadrul acestui nou program de asistență pentru repararea locuințelor va fi oferit un voucher cu o valoare nominală de 4.000 de lei. În această toamnă, un al doilea cupon în valoare de 4.000 de lei va fi pus la dispoziție pentru achiziționarea de electrocasnice noi sau înlocuirea celor învechite.

Tipurile de măsuri pentru recalibrarea în sistemul fiscal se regăsesc în documentația și analiza pe care a făcut-o Banca Mondială pentru sistemul nostru fiscal, unde această măsură de impozitare progresivă se regăsește.

Cu toții ne aducem aminte că, până la cota unică, ce a fost reintrodusă de către guvernele care s-au succedat la conducerea României, am avut o impozitare progresivă care mergea până la 38%. Înainte de 2006 a fost extrem de criticată. Cota unică este ultima rămășiță care mai există în sistemele fiscale și peste tot este o chestiune de principiu în sistemul fiscal. Progresivitatea înseamnă corelarea cu niveluri veniturilor pe care le realizează contribuabilii.

Noi suntem una dintre puținele state ale Uniunii Europene care avem un procent destul de scăzut de venituri fiscale raportat la PIB. 27%. Însă consecința este că acest nivel scăzut al procentului pe care îl avem raportat la produsul intern brut are în spate un sistem întreg de cheltuieli. Restructurarea sistemului fiscal este foarte importantă pentru că în spate avem cheltuielile acestea colosale cărora trebuie să le asigurăm sustenabilitatea. Vorbim aici despre cheltuielile privind sistemul de pensii general privind salarizarea bugetarilor și toate cheltuielile mari din bugetul de stat”, a explicat Boloș.

Voucherul devine mai tare ca leul: fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru a făcut recent o listă a voucherelor oferite de statul român. „Au voucherizat România”, scrie ea, pe Facebook.

Vouchere de vacanţă 2023: Lista unităţilor care acceptă tichetele de vacanţă în acest an. Amenzi uriaşe pentru cine vinde vacanţa plătită de stat

La 27 mai, ministrul Muncii, Marius Budăi, anunța un nou tip de voucher: 5.000 de euro pentru românii cu dizabilități sau fără loc de muncă. La 20 mai, Marcel Boloş anunța un proiect-pilot pentru irigaţii în RePowerEU şi vouchere pentru panouri solare și pentru a asigura eficiența energetică a locuințelor sociale.

Potrivit fostului ministru al Muncii Violeta Alexandru se acordă sau se vor acorda:

– Voucher pentru mâncare

– Voucher pentru energie

– Voucher pentru vacanță

– Voucher pentru programul Rabla /Rabla Local

– Voucher pentru lemne

– Voucher pentru reparații electrocasnice

– Voucher pentru gaz

– Vouchere pentru bărbați

– Voucher pentru mălai, paste, ulei, zahăr, conserve, pateu, compot

– Voucher pentru abonament la sală

– Alte vouchere sportive

– Voucher de 8 martie

– Voucher pentru mașini electrice

– Voucher pentru reparație locuință

– Voucher – cadou pentru 8 Martie, 1 Iunie, Paște, Crăciun, murături…

La acestea, se adaugă tichete și vouchere sociale pe plan loca, fiecare primărie, după buget și pșosibilități ajutând persoanele vulnerabile mai ales în perioada sărbătorilor, dar și pentru proiecte locale.

Voucherul e cuponul comunist

„Ce e voucher-ul? E tichetul, cartela, bonul, cuponul acela comunist pentru produse. Comuniștii roșii tot comuniști, se dau moderni – le numesc vouchere. M. Ciolacu cred că are golden voucher pentru produse de lux. M. Boloș – silver voucher.

Dacă nu merge la profesori cu voucherul, nu m-ar mira să facă următorul pas, logic pentru ei, având în vedere direcția către care duc România celor care chiar muncesc: NU salarii pe criterii de performanță/grad de pregătire ci produse pe caiet sau cu bon.

Ca pe vremuri, la CAP, o parte din salariu plătit în bani, alta în produse: ceapă, carne, o rochie, ouă, ulei, niște pantofi. După cum se trec profesorii “pe caiet”. Trece lunar cineva de la partid să îl ia de la cancelarie”, a scris atunci Violeta Alexandru.

Urmarește RomaniaTV.net și pe