Decizia finală a Guvernului! Codul Fiscal a fost modificat. Noi scumpiri pentru români de la 1 august

Guvernul a adoptat în şedinţa de vineri, prin ordonanţă, o serie de modificări la Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal. Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri, că în urma discuțiilor, Guvernul a decis să elimine excepțiile, iar pe de altă parte să asigure mediului de afaceri predictibilitate și stabilitate.

Unele dintre măsuri vor intra în vigoare la începutul lunii viitoare, a anunţat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, în briefingul care a urmat şedinţei Executivului.

„Astăzi am adoptat forma finală a ordonanţei privind modificările la Codul fiscal. Sunt o o serie de măsuri care intră in vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi câteva măsuri care intră în vigoare începând din data de 1 august 2022. O să accentuez această chestiune privind abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziţii ale mediului public prin care s-a solicitat o abordare mai radicală. Guvernul a considerat că, la acest moment, având în vedere situaţia complicată prin care trecem, nu este oportun şi nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal ci este bine să-şi continue traiectoria de susţinere a mediului de afaceri şi de consolidare a mediului de afaceri onest”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Citeşte şi: Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Va fi o iarnă complicată. Avem depozitele de gaze la 49%

Începând cu data de 1 august 2022, cresc accizele la tutun şi la alcool. De asemenea, scade plafonul pentru care se acordă facilităţi în industria alimentară şi domeniul construcţiilor.

„O diminuare a plafonului pentru care se acordă facilităţi la construcţii şi industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august, o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar şi la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, la tutun, nu au fost actualizate în acest an. Necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize şi pentru alcool, faptul că nu au fost ajustate încă din 2015, o eliminare a facilităţilor privind deductibităţile la tranzacţiile imobiliare şi revenirea la impozitarea la valoarea reală”, a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

Citeşte şi: Cât de mult s-a ieftinit benzina, după ce barilul de petrol a scăzut de la aproape 140 de dolari, la 98 de dolari. Care sunt prețurile în București

Ulterior, de la 1 ianuarie 2023, va exista o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul până la care o microîntreprindere poate funcţiona va fi redus la 500.000 de euro, de la un milion de euro în prezent.

Câciu a amintit, totodată, de condiţionarea de existenţă a cel puţin unui angajat în cazul microîntreprinderilor, limitarea la 20% a veniturilor din consultanţă şi management şi excluderea unor activităţi din obiectul de activitate al acestor microîntreprinderi, cum ar fi activităţi din domeniul bancar, al asigurări şi reasigurărilor, al pieţei de capital şi din domeniul jocurilor de noroc.

„O ajustare a cotei privind impozite pe dividende de la 5 la 8%, o ajustare a plafonului privind veniturile din activităţi independente pe persoană fizică autorizată, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi norma de venit – reducerea acestui plafon de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. O limitare a beneficiilor impozitate favorabil la 33% faţă de salariu aflat în plată şi ajustarea modului în care se plătesc contribuţiile şi impozitul la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepţii. Dacă cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim, atunci se plătesc contribuţiile proporţional cu contractele part-time, dacă nu se plătesc contribuţii la nivelul salariului minim. Pe de altă parte, există şi excepţiile cu privire la studenţi, elevi, pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Totodată, am ridicat la 4.550 de lei plafonul pentru care salariaţii din România beneficiază de reduceri, pentru cei care au persoane în întreţinere, şi am introdus reduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri până la 26 de ani sau pentru familiile care au câte un copil în întreţinere sau 2 sau 3 în funcţie de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei/copil”, a subliniat ministrul Finanţelor.

 

Ştirea iniţială:

Premierul Nicolae Ciucă a spus că, pentru modificarea Codului Fiscal, a dorit să aibă discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele şi sindicatele, dar şi cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

„Am făcut tot ceea ce a depins de noi astfel încât, pe de-o parte să începem, așa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepțiile, iar pe de altă parte să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate și stabilitate pentru a putea să continuăm încurajarea investițiilor în economia românească, fapt ce s-a și întâmplat, pentru că din cifrele care au fost publicate săptămâna aceasta rezultă că ultimele cinci luni investițiile străine directe în România au crescut cu 53,1%. Este un fapt cât se poate de evident și îmbucurător pentru că reușim prin măsurile și deciziile pe care le-am luat și le vom lua în continuare să facem în așa fel încât să încurajăm investitorii străini, cât și investitorii români să continue să dezvolte economia românească, să protejeze locurile de muncă și desigur să mărim locurile de muncă și să devenim cât mai atractivi pentru sectorul de business”, a spus Nicolae Ciucă, la începutul ședinței de Guvern.

Şeful Executivului a precizat că în vederea elaborării formei finale au proiectului au avut loc discuţii cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu sindicatele.

„Este o şedinţă în care adoptăm acte normative foarte importante. Primul dintre ele este ordonanţa de modificare a Codului fiscal. (…) Am dorit încă de la început să avem un dialog, atât cu mediul asociativ, cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu sindicatele. Acest dialog s-a derulat imediat după publicarea textului ordonanţei în transparenţă publică. Desigur, am avut dialog cu instituţiile internaţionale de specialitate, cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar, cu toţi cei care au putut să ne sprijine în demersul nostru. Prin măsurile pe care urmează să le stabilim în această ordonanţă (…) am făcut tot ceea ce a depins de noi astfel încât pe de-o parte să începem, aşa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepţiile, iar, pe de altă parte, să facem în aşa fel încât să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate şi stabilitate pentru a putea să încurajăm continuarea investiţiilor în economia românească”, a declarat Nicolae Ciucă.

În context, premierul a reliefat că, din cifrele care au fost publicate săptămâna aceasta, rezultă că în ultimele cinci luni investiţiile directe străine în România au crescut cu 53,1%.

„Este un fapt cât se poate de evident şi îmbucurător, pentru că reuşim, prin deciziile şi măsurile pe care le-am luat şi le vom lua în continuare, să facem în aşa fel încât să încurajăm atât investitorii străini, cât şi investitorii români să continue să dezvolte economia românească, să protejeze locurile de muncă şi, desigur, să mărim locurile de muncă şi să devenim cât mai atractivi pentru tot sectorul de business”, a declarat Ciucă.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în privinţa impozitului pe profit se propune extinderea facilităţii privind scutirea de impozit a profitului investit şi pentru investiţiile în active utilizate în activitatea de producţie şi procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacităţi de producţie, şi de a le moderniza pe cele existente.

Totodată, se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum şi pentru cele distribuite/plătite nerezidenţilor.

De asemenea, prin acelaşi proiect se are în vedere aplicarea opţională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Potrivit documentului, modificările sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor promovate prin proiectul de ordonanţă sunt: aplicarea opţională a sistemului de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prin reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la 1.000.000 euro la 500.000 euro; pentru anul fiscal 2023, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 500.000 euro, echivalentul în lei, precum şi celelalte elemente care constituie baza impozabilă, sunt cele înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile la 31 decembrie 2022.

Ministerul Finanţelor propune şi abrogarea impozitului specific unor activităţi începând cu 1 ianuarie 2023, faţă de luna august a acestui an cum era în prima propunere de proiect.

În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit. În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare venit brut primit de contribuabil.

Cât priveşte impozitul pe venit şi contribuţii sociale obligatorii se propune, între altele, modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

O altă propunere vizează modificarea plafonului până la care contribuabilii determină venitul net anual pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

Alte modificări vizează instituirea unei condiţii de deţinere de titluri de participare de către acelaşi acţionar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi în cazul acţionarilor asociaţilor care deţin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot; limitarea la 20% a veniturilor obţinute din consultanţă şi management; excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfăşoară activităţi: în domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum şi a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

În şedinţa de Guvern va fi aprobat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investiţiilor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienţei energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari şi IMM-uri, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităţilor publice locale, precum şi unele măsuri în domeniul specializării inteligente

Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Executivul va adopta unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaţilor din Ucraina precum şi acordarea de granturi din fonduri externe rambursabile pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor.

Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă vizează preluarea de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale a unor creanţe bugetare aflate în administrarea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului, asupra unor societăţi deţinătoare de bunuri utile facilitării şi fluidizării transportului de resurse strategice şi ale rezervelor de stat.

Tot printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul va completa OUG nr. 80/2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar. Astfel, la propunerea Ministerului Educaţiei, se va aproba organizarea de concursuri pentru ocuparea posturilor didactice, didactice auxiliare şi nedidactice, precum şi a funcţiilor de conducere, vacante sau temporar vacante din unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior.

În şedinţă va fi aprobat şi un memorandum privind înfiinţarea punctelor de trecere a frontierei de la Racovăţ – Diakivţi, Vicovu de Sus – Krasnoilsk şi Ulma – Ruska, comune cu Ucraina.