Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, anunta chiar inainte de finalul anului 2024 o noua Hotarare de Guvern extrem de importanta pentru Romania, deoarece in contextul crizei fortei de munca la nivel national si al necesitatii de a gasi solutii pentru acoperirea deficitului de personal calificat.
Simona Bucura-Oprescu mentioneaza ca principalele aspecte ale Hotararii privind stabilirea contingentului de lucratori straini nou-admisi pe piata fortei de munca in anul 2025. Criza fortei de munca la nivel national este o realitate, iar gasirea unor solutii pentru acoperirea deficitului de forta de munca reprezinta una din prioritatile Guvernului Romaniei la acest moment.
In contextul emigratiei si al tendintelor demografice negative, imigrarea legala poate fi o solutie pentru a compensa deficitul de forta de munca de pe piata interna, pentru a acoperi lipsurile din anumite calificari si pentru a sustine cresterea economica.
Ordonanta Guvernului nr. 25/2014 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei si pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania, aprobata prin Legea nr. 14/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie, ca regula generala pentru angajatori, obligatia de a obtine un aviz de angajare pentru a putea incadra in munca un strain.
NF_contingent_2025Simona Bucura-Oprescu mentioneaza ca, raportat la dispozitiile articolului 4 din Ordonanta Guvernului nr. 25/2014, aprobata prin Legea nr. 14/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, una din conditiile generale pentru eliberarea avizului de angajare de catre Inspectoratul General pentru Imigrari este aceea ca sa nu fi fost epuizat contingentul anual de lucratori straini nou-admisi pe piata fortei de munca, stabilit potrivit prevederilor articolului 29 alineatul (1) din acelasi act normativ.
Hotararea de Guvern mentioneaza ca Romania se confrunta cu un deficit de forta de munca cu care pe piata fortei, existand diverse sectoare de activitate care au inregistrat un deficit de forta de munca, fiind necesara implementarea proiectelor cuprinse in Planul National de Redresare si Rezilienta, precum si a celor cu finantare din fonduri structurale europene aferente actualei programari bugetare.
Simona Bucura-Oprescu vorbeste si despre necesitatea de a asigura forta de munca ceruta in sectoarele de activitate sau meserii care nu poate fi acoperita de lucratorii romani sau cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spatiului Economic European sau ai Elvetiei, existand posibilitatea suplimentarii contingentului anual de lucratori straini nou-admisi pe piata fortei de munca, in baza unui memoriu justificativ.
HG_contingent_2025Masura adoptata are drept scop compensarea lipsei de personal calificat si asigurarea unei cresteri economice sustinute, printr-o abordare care sa faciliteze accesul pe piata muncii pentru lucratorii straini in mod legal si transparent.
Simona Bucura-Oprescu confirma ca hotararea ofera, astfel, un cadru clar pentru angajatori, care pot solicita avize de angajare sau detasare pana la atingerea pragului anual stabilit, iar contingentul poate fi suplimentat atunci cand cererea o depaseste pe cea initial prognozata.
Guvernul Romaniei urmareste sa pastreze un echilibru intre protejarea intereselor fortei de munca nationale si atragerea de specialisti care sa raspunda cerintelor pietei, in contextul in care tot mai multe sectoare economice au nevoie urgenta de personal.
Prin adoptarea acestei Hotarari, se doreste evitarea muncii fara forme legale in randul cetatenilor straini si mentinerea unei concurente loiale in domeniul ocuparii fortei de munca.
Conform unui comunicat al MMSS, ministrul a subliniat importanţa îmbunătăţirii competenţelor angajaţilor în contextul schimbărilor tot mai accelerate de pe piaţa muncii, creşterea rolului reţelei EURES, precum şi necesitatea de dezvoltare a capacităţii serviciilor publice de ocupare pentru a oferi servicii adaptate cerinţelor actuale ale celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă în raport cu nevoile reale ale angajatorilor.
„Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) este o instituţie cheie pentru formarea profesională şi integrarea pe piaţa muncii. Vrem să creştem capacitatea administrativă a ANOFM şi să dezvoltăm infrastructura fiecărui serviciu de ocupare local pentru a asigura cele mai bune servicii pentru cetăţeni şi pentru angajatori. Ne dorim o colaborare strânsă între angajatori, sistemul educaţional şi ANOFM, astfel încât să anticipăm corect nevoile pieţei muncii. ANOFM a implementat în acest an un mecanism inovator, ReCONECT, prin care punem la un loc absolvenţii diferitelor forme de învăţământ, serviciul public de ocupare şi angajatorii şi, astfel, putem adapta oferta de #formare profesională la cerinţele angajatorilor. De asemenea, dezvoltarea economiei sociale reprezintă o prioritate. România are o tradiţie bogată în meşteşuguri şi dorim să susţinem continuarea şi dezvoltarea acestei tradiţii. Utilizând fonduri europene, putem investi în economia circulară şi în revitalizarea meşteşugurilor, încurajând dezvoltarea acestor competenţe. Pe de altă parte, consider că este nevoie ca Uniunea Europeană să pună accent şi pe finanţarea iniţiativelor pentru creşterea competenţelor angajaţilor, altfel pierde din competitivitate, deoarece resursa umană este cea mai valoroasă. Avem nevoie de sprijin pentru a dezvolta abilităţi moderne, precum competenţele lingvistice, digitale şi cele verzi. Obiectivul nostru principal este să creştem gradul de ocupare şi să le oferim românilor oportunităţi profesionale care le aduc satisfacţie şi venituri mai bune”, a afirmat Simona Bucura-Oprescu, citată în comunicat.
Preşedintele ANOFM, Florin Cotoşman, a subliniat că această Conferinţă oferă prilejul de a fi discutate provocările digitalizării, împărtăşite bune practici şi întărite relaţiile profesionale dintre instituţiile participante.
„Avem prilejul de a cunoaşte mai bine situaţia de pe pieţele muncii din ţările membre ale Centrului, precum şi provocările cu care se confruntă serviciile noastre publice în prezent. De asemenea, salutăm aderarea Republicii Moldova la CPESSEC, un pas important pentru consolidarea cooperării regionale. Digitalizarea creează noi oportunităţi, dar aduce şi provocări legate de securitatea datelor şi impactul asupra locurilor de muncă. Este vital să adaptăm serviciile de ocupare la cerinţele moderne şi să investim în formarea continuă a lucrătorilor pentru a răspunde cerinţelor pieţei”, a spus Florin Cotoşman.
În grupurile de discuţii din cadrul Conferinţei, atât la nivel managerial, cât şi la nivel de experţi, sunt abordate subiecte importante pentru piaţa muncii precum digitalizarea serviciilor de ocupare şi facilitarea tranziţiei tinerilor de la şcoală la piaţa muncii.
Cu un deficit enorm de angajați pe piața muncii, autoritățile vor să folosească fondurile europene pentru a-i convinge pe tineri să lucreze. Sunt prevăzute prime pentru absolvenții care își păstrează mai mult de un an primul loc de muncă, dar și subvenții pentru angajatorii dispuși să investească în programe de calificare. Potrivit datelor oficiale, șomajul în rândul tinerilor cu vârsta până în 24 de ani a atins un nivel alarmant, de aproape 27%. Cel mai rău este în mediul rural, unde, în lipsa unor investiții, aproape 30% dintre absolvenții cu vârste între 15 și 24 de ani trăiesc din indemnizația de șomaj. Mulți dintre ei spun că nu se simt pregătiți să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.
„Primă de stabilitate pe doi ani pentru tinerii absolvenți care se angajează pentru prima dată, pe perioadă nedeterminată, iar valoarea primei este de 1.000 de lei în primele 12 luni și de 1.250 de lei în următoarele 12 luni”., a anunțat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu. Măsura este inclusă în noul program de guvernare al coaliției, dar fără să fie menționate termene de implementare sau rezultate așteptate. Oricum, pentru a putea fi pusă în practică, este nevoie de un proiect de lege și de surse de finanțare. Pentru moment, Ministerul Muncii nu știe dacă vor fi bani din bugetul de stat sau din fonduri europene.
Sunt promise subvenții și pentru angajatori – o sumă de 2.250 de lei, acordată timp de un an, pentru fiecare tânăr cu vârsta sub 30 de ani, angajat pentru prima dată pe piața muncii – cu condiția ca acesta să rămână să lucreze cel puțin 18 luni. Aceeași sumă se acordă și companiilor care angajează persoane care au în întreținere cel puțin 3 copii și nu au mai avut de multă vreme un loc de muncă.