România își pregătește aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), acesta fiind principalul nostru proiect de țară, după spusele premierului Ciolacu.
„Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament. În mentalul societății au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau Schengen. Dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă”, a declarat Marcel Ciolacu.
Citește și Măsura PSD care ține în frâu preţul alimentelor de bază
Premierul a făcut aceste declarații în contextul lansării Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, lansare petrecută la Palatul Victoria, în prezența secretarului general al OCDE, Mathias Cormann.
Studiul recomandă țării noastre să nu mai concesioneze perimetre noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale, din rațiuni climatice. Ciolacu a dat de înțeles că recomandările vor fi respectate tocmai ca România să poată adera la OECD.
„Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi. Și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din Studiul Economic. De aceea, vom trata cu maximă seriozitate toate aceste recomandări. Mergem, așadar, la studiul OECD pentru România. Documentul face trimitere directa la faptul că autoritățile de la București planifică intrarea rapidă în exploatare a concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, inclusiv pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea securității energetice. Cu o nuanță adânc subliniată: producția de gaze ar urma să fie peste necesarul intern al României”, a spus Ciolacu.
„Se așteaptă ca gazul din Neptun Deep să intre pe piață în 2026 și să majoreze producția de gaze a României mult peste necesarul său intern. În consecință, România se va poziționa ca o alternativă la Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a regiunii”, potrivit Studiului Economic 2024 pentru România.
Poziția României, prin directorul general al operatorului național de transport Transgaz, Ion Sterian, e complet diferită. Sterian spune că cererea de gaze a țării noastre se va dubla și că nici gazele din Marea Neagră nu vor fi suficiente pentru satisfacerea consumului intern în orizontul 2027-2028.
Citește și 1.400 de lei de la stat pentru acești români. Suma trebuie folosită până în 31 martie 2024
OECD recomandă Guvernului României să nu mai caute să scoată gaze și din alte perimetre decât cele care se exploatează acum.
„În perspectivă, proiectele noi de explorare de zăcăminte de gaze naturale merg împotriva obiectivelor de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică că cererea globală de gaze, ca și cea de țiței și cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030 pentru a fi în linie cu ambițiile climatice globale.
Scăderea cererii de combustibili fosili ar putea majora riscurile comerciale ale proiectelor noi.
România nu a mai concesionat perimetre noi de gaze naturale de peste un deceniu, însă Guvernul ar trebui să ia în considerare schimbările climatice și alți factori de mediu la luarea deciziilor de licențiere pentru proiecte viitoare de explorare de țiței și gaze” potrivit OECD, Studiului Economic 2024 pentru România.